În 2011, în timp ce demonta o sală de muls dintr-o fermă belgiană, Liviu Peica a văzut pentru prima dată roboţi de muls în acţiune. „În timp ce vacile erau mulse de robot, fermierul se plimba prin grajd. Atunci am fost fascinat de sunetul roboţilor, «mi s-a pus pata» şi am visat să am roboţi de muls”, îşi aminteşte Liviu Peica, fermier din Orheiul Bistriţei, jud. Bistriţa.

Visul a devenit realitate 

De atunci a urmat un lung şir de investiţii în fermă: animale, adăposturi, săli de muls şi echipamente. Munca grea de zi cu zi şi dorinţa de a se dezvolta au fost dublate de consecvenţa cu care a abordat proiectele cu fonduri europene. În ciuda ştirilor negative şi a greutăţilor întâmpinate până la depunere şi apoi la implementare, reuşita finalizării primului proiect „i-a dat aripi” fermierului.

Fermă model de bune practici 

„La primul proiect a fost cel mai greu. Atunci trebuia să ai, în avans, toţi banii, să plăteşti 100% lucrările, garanţii, bani blocaţi şi dobânzi foarte mari, după care îţi recuperai banii. Dar am văzut că dacă respecţi regulile, se poate, iar asta mi-a dat un impuls extraordinar”, ne-a mărturisit Liviu Peica, proprietarul fermei.

A urmat al doilea rând de proiecte în valoare de 1,3 milioane de euro, prin care a modernizat şi a construit un nou adăpost şi a instalat doi roboţi de muls Astronaut Lely. La inaugurarea din 1 mai 2018 au fost prezenţi peste 300 de fermieri din toată ţara, iar Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a remarcat povestea de succes a fermei Peica, care a fost declarată model de bună practică în atragerea fondurilor europene.

„Cireaşa de pe tort”

Recent, cu ajutorul ultimului proiect, familia Peica a construit un adăpost modern dotat cu robot de muls, robot pentru curăţenie şi robotul Vector pentru pregătirea amestecului furajer și distribuirea hranei. Lucrările au mers relativ repede: „la finalul lunii aprilie 2020 au început săpăturile pentru fundaţia adăpostului, în noiembrie 2020 am băgat vacile în grajd, în ianuarie 2021 am început mulsul, iar din primăvara 2021 a intrat în funcţiune Vector”, ne-a declarat tânărul medic veterinar Vlăduţ Peica.

„Cu Vector, vacile au mereu hrană „fresh”, poftă de mâncare şi o ingestă mai bună, precum şi o sănătate optimă a rumenului. Toate acestea se reflectă în sănătatea şi bunăstarea animalelor şi apoi în producția de lapte” – VLĂDUŢ PEICA, Tânăr fermier și medic veterinar

Până la 5 furajări pe zi

În adăpostul unde „activează” Vector sunt cazate 100 de vaci, din care aproape 50 în lactaţie. Deşi acolo au fost grupate vacile cu o producţie mai mică sau aflate spre sfârşitul lactaţiei, acestea au încă o producţie bună de lapte. Asta se datorează, în mare parte, „unui control foarte bun al calităţii amestecului furajer şi al constanţei în furajare. Vector face, în medie, 4-5 furajări pe zi, dar poate să facă până la 15 șarje de furaje. Noi doar avem grijă să aducem furajele la capătul grajdului”, ne-a explicat Vlăduţ Peica.

Vector cântăreşte, amestecă şi distribuie

Folosind o cupă încărcătoare robotul preia furajele depozitate în compartimentele special amenajate de la capătul grajdului, le cântăreşte şi le amestecă. Cu ajutorul unui şnec tubular Vector preia şi furajele concentrate. Totul se face conform reţetelor introduse în program de către fermier.

Dar Vector nu este o simplă remorcă furajeră. El poate stoca mai multe reţete furajere, pe care le poate distribui individual în fața frontului de furajare. Totul în funcţie de nevoile animalelor, practic la „cerere”.

Program de furajare adaptat nevoilor animalelor

Periodic, din oră în oră, în funcţie de setări, robotul controlează cantitatea de furaj existentă în faţa animalelor. Dacă volumul de amestec furajer scade sub un anumit nivel (presetat), Vector pregăteşte o nouă şarjă de furaj, conform specificaţiilor presetate şi adaptată categoriei de animale care trebuie furajate. „Noi trebuie doar să alimentăm periodic, la fiecare 2 până la 4 zile, bucătăria furajeră cu siloz, fân, semifân şi concentrate. Programul de furajare al lui Vector este corelat şi cu datele pe care le primim de la robotul de muls. În funcţie de aceste date calculăm raţia de bază pentru vacile în lactaţie”, a mai spus Vlăduţ Peica.

Hrană mereu proaspătă

„Principalul atu al folosirii Vector-ului este faptul că mereu avem mâncare proaspătă în fața animalelor. În fiecare oră robotul scanează mâncarea din frontul de furajare şi în funcție de grosimea în centimetri a stratului de furaje, acesta pregătește o nouă şarjă de amestec furajer”, adaugă tânărul.

Sistemul automat de furajare Lely Vector

Lely Vector este acum „responsabil” doar pentru furajarea vacilor din cel mai nou grajd construit în ferma Peica, dar robotul are capacitatea de a prepara şi distribui hrana pentru tot efectivul de vaci. Imediat ce drumul de acces dintre cele două grajduri va fi betonat, acesta va putea fi introdus în programul zilnic al robotului alături de traseul de parcurs prin grajd şi reţetele de furajare. Vector are capacitatea de a pregăti reţete personalizate folosind până la 200 de tipuri de furaje, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Alimentarea constantă, la „cerere”, cu furaje a vacilor stimulează consumul şi, în acelaşi timp, reduce risipa de furaje.

Economie de timp și de energie

În timpul încărcării bateriei electrice în spaţiul amenajat în bucătaria furajeră, se face şi încărcarea diverselor tipuri de furaje în funcţie de reţeta folosită. Cupa încărcătoare a robotului culisează pe un pod suspendat deasupra furajelor, scanează înălţimea fiecărui bloc/balot de furaje şi estimează la ce înălţime trebuie să coboare pentru a prelua cantitatea necesară. Operaţiunile se repetă pentru fiecare furaj în parte până la obţinerea cantităţilor și a raporturilor necesare conform fiecărei reţete. Prin încărcarea componentelor în ordine aleatorie se consumă mai puţină energie iar amestecarea se face într-un timp mai scurt.

Până la 500 de vaci/zi

În funcţie de reţetele folosite şi de dispunerea bucătăriei furajere, încărcătorul poate manipula zilnic 20-25 de tone furaj, ceea ce permite hrănirea a până la 500 de vaci. Programul Lely permite operarea, în cadrul aceleiaşi bucătării furajere (şi ferme), a doi roboţi Vector. Atunci când unul dintre roboţi este alimentat cu furaje, celălalt efectuează administrarea furajelor sau inspectează nivelul furajului la frontul de furajare.

Partener de service de încredere – Lely

Despre proiectele cu fonduri europene, la fel ca şi despre roboţii din agricultură, există tot felul de „mituri”. Multor fermieri le este frică să investească în tehnologiile moderne deoarece se tem că roboţii se vor defecta. „Orice maşină, oricât de performantă, se poate strica, te poate lăsa «în drum». Important este să ştii că ai întotdeauna un partener de service pe care să te poţi baza 24 din 24 de ore. Iar Lely România ne-a dovedit ori de câte ori a fost nevoie că este alături de noi”, ne-a declarat Liviu Peica.

”Câţi litri mulgi cu un robot, nu câte animale” 

În ferma Peica activează acum trei roboţi de muls, iar cu ajutorul unui robot se pot mulge până la 75 de vaci şi se obțin cca. 2500 litri lapte/zi. La începutul lunii decembrie 2021, în fermă erau 161 de vaci la muls, iar producţia medie zilnică era de cca. 5000 litri de lapte pe zi. Dar, aşa cum remarca Liviu Peica, „contează câţi litri mulgi cu un robot, nu câte animale mulgi. Ne dorim să mulgem cât mai mult lapte cu un robot şi cât mai puţine vaci. Asta este important – să fii rentabil. Producţia medie pe vacă poate fi de 28, 30 sau 35 l/zi. Contează mult genetica folosită, dar mai ales managementul fermei”.

Din costul total de producţie, cel mai important procent este reprezentat de hrană. Furajele de volum sunt produse integral în fermă, pe cele aproape 250 ha de teren lucrate.

Material genetic sexat

În fermă se foloseşte material genetic sexat, iar consumul mediu general este de 2,5 paiete/gestaţie. Fermierii preferă rasa Red Holstein pentru că animalele sunt mai robuste şi mai rezistente. Efectivul este încă tânăr, deoarece în ultimii ani au intrat în lactaţie multe viţele, media pe fermă este de 2 lactaţii/vacă, dar se doreşte să se ajungă la o viaţă productivă de peste 3 lactaţii/vacă.

„Prima însămânţare o facem după vârsta de un an şi două luni, dar nu mai puţin de 370 kg, adică cca. 75% din greutatea la vârsta adultă. După fătare, prima însămânţare o facem începând cu al treilea ciclu de călduri; nu dorim să forţăm vacile, lăsăm animalele să se recupereze după fătare. Investim mult în creşterea tineretului femel şi ne dorim creşterea vieţii productive a vacilor”, a explicat Vlăduţ Peica.

Investiţiile în tehnologie vor continua

După investiţiile în valoare de circa 3 milioane de euro, majoritatea proveniți din fonduri europene, s-a redus numărul lucrătorilor, în fermă muncind doar familia Peica şi doi angajaţi.

Pentru reducerea costurilor de producţie a furajelor verzi şi creşterea eficienţei lucrărilor agricole, următorul proiect va fi axat pe dotarea cu utilaje şi maşini agricole. De asemenea, se doreşte achiziţionarea unui robot de alăptare pentru viţei.

Linie de îmbuteliere lapte tot marca Lely

O parte din producţia zilnică de lapte a fermei Peica este comercializată prin dozatoare de lapte. Deoarece există cerere pentru lapte integral ambalat la sticlă, Vlăduţ Peica doreşte să achiziţioneze o linie de îmbuteliere Lely Orbiter prin care laptele ajunge de la robotul de muls direct în sticlă cu etichetă personalizată cu numărul matricol și numele vacii de la care provine. Dacă acest proiect se va îndeplini, atunci clienţii fideli ai fermei Peica vor şti de fiecare dată de la ce animal provine laptele consumat.

MANAGEMENT „DE FINEŢE”

Fermierii care folosesc deja, dar mai ales care doresc să investească în roboţi Lely, în special în roboţi de muls şi pentru furajare, trebuie să lucreze foarte mult la detalii de fineţe a managementului principalelor activităţi din fermă: furajarea şi reproducţia. Toate acestea merg „mână în mână” cu tehonologia Lely şi doar aşa pot creşte profitabilitatea fermei, consideră Stelian Cotigă, reprezentant service Lely România.

CONTACT 
Stelian Cotigă, reprezentant-service Lely în România  – tel. +40 748 185 745