După o campanie de vară desfășurată sub semnul provocărilor climatice extreme și al unui deficit hidric istoric, Cosmin Micu a făcut bilanţul recoltei pentru culturile de toamnă. Chiar dacă în luna iunie, în zona Mănăştur (judeţul Arad), au fost cca. 128 de litri/mp, precipitaţiile târzii nu au reuşit să ajute semnificativ culturile de toamnă grav afectate, încă din toamnă, de deficitul de apă. „Precipitaţiile din iunie nu ne-au îngreunat campania de recoltare, iar cerealele păioase nu au fost culcate la pământ așa cum se întâmpla în anii cu producții mari”, a remarcat Cosmin Micu.
7,78 t/ha producţia medie la grâu
Raportat la condiţiile nefavorabile ale anului agricol trecut, producţia medie de grâu realizată în ferma lui Cosmin Micu este relativ bună: 7.780 kg/ha, pe o suprafață totală de 510 ha, din care 270 ha irigate. În sistem neirigat producţia medie a fost de 5,85 tone/ha, iar „la irigat” recolta a fost de 8,9 până la 10,2 tone/ha. La orzul pentru bere şi furajer producţia medie a fost de 6,7 tone/ha.
Fermierul a vândut orzul imediat după recoltare cu 0,75-0,80 ron/kg şi a decis să depoziteze o parte din producţia de grâu, chiar dacă în ultimii ani preţul a fost acelaşi şi în sezon şi în extrasezon. „Acum se plăteşte cca. 0,9 ron/kg la grâu şi este greu de anticipat cum va evolua preţul, dar am capacitatea de a-l depozita şi o să vând pe măsură ce am nevoie de bani, nu o rămân cu o cantitate mare până la iarnă”, a declarat Cosmin Micu.
Cosmin Micu: „anul acesta atât s-a putut…
Cu o producție medie de 2.992 kg/ha, fermierul a înregistrat cea mai mică recoltă de rapiţă întreaga sa carieră. „Numai în primul an în care am semănat rapiţă, în urmă cu 20 de ani, am mai făcut 2,5 tone/ha”, a spus Cosmin Micu. Condiţiile deosebit de vitrege din toamnă şi primăvară sunt principalele cauze care au condus la aceste rezultate, după ce fermierul a întors 20 de hectare din cele 330 semănate cu rapiţă.
„Anul acesta atât s-a putut… cu doar 300 de litri de apă nu poţi să faci cantităţi însemnate. Rapiţa a răsărit abia la începutul lunii noiembrie și a intrat în iarnă în fază cotiledonară sau cu doar două frunze adevărate. În toamnă am şi întors 20 de hectare. Pentru condiţiile din acest an este o producţie mulţumitoare”, a delarat fermierul.
Floarea soarelui vs. rapiță
Cele 20 de hectare de rapiță întoarse în toamnă au fost semănate în primăvară cu floarea soarelui. „Pe această suprafaţă mi-am propus să compar rentabilitatea celor două culturi într-un an secetos”, a spus Comin Micu. „Vedem ce iasă, dar cred că este mai rentabil să faci 4 de floare decât 3 de rapiță, dacă ai şi un preț bun la valorificarea culturii de floarea soareului. În schimb, dacă nu ai o producție de cel puţin 4 tone de floarea soareului, mai bine ieşi cu 3 tone de rapiță”.
Floarea soarelui „sărăceşte” terenul
Totuşi, chiar dacă la rapiţă sunt costuri mai mari per hectar, datorită cheltuielilor cu sămânţa şi mai ales cu tratamente, mai trebuie avut în vedere faptul că floarea soarelui „sărăceşte” terenul.
„Deși 4 tone/ha de floarea soarelui pot părea mai avantajoase financiar decât 3 tone/ha de rapiță, floarea soarelui extrage masiv apa și rezervele nutrienți din sol”, a remarcat Cosmin Micu, iar rezultatele practice din teren au arătat o diferență semnificativă la cultura următoare.
În aceleaşi condiţii de fertilizare, după rapiţă fermierul a obţinut 6,3 tone/ha de grâu şi doar 4,2 tone/ha după floarea soarelui.
Citeşte şi: Arpad Farkas: 5,2 t/ha la rapiţă şi a intrat la arat, pregăteşte terenul pentru grâu
Strategia pentru viitorul an agricol: păstrarea apei în sol
Fermierul mizează pe extinderea suprafeței cultivate cu rapiță în noul sezon, aceasta fiind „o cultură care oferă o marjă de profit mai sigură față de cerealele de păioase, pentru care prețul de 0,90 lei/kg la grâu abia acoperă costurile”.
Toate cele 500 de hectare programate a fi semănate cu rapiţă au fost deja pregătite. Fermierul a făcut două treceri cu un cultivator, o să urmeze fertilizarea şi semănatul. „Semănatul la rapiţă o să-l fac în jurul datei de 1-10 septembrie, în funcție de cum o să fie și timpul. După care, în octombrie, urmează semănatul la cultura de orz de bere, orz furajer şi grâu. Sper ca până la 20 octombrie să fie gata semănatul culturilor de toamnă”, a afirmat Cosmin Micu.
Chiar dacă fermierul a renunțat treptat la plug, în special din cauza anilor secetoşi, în această vară Cosmin Micu a arat câte o parcelă mică, pentru rapiță şi grâu, pentru a compara evoluţia culturii şi rezultatele de producţie.
„Pentru rapiţă am arat 6 ha, iar pentru cultura de grâu am arat doar 9 hectare acolo unde o să fie monocultură (grâu după grâu). În schimb, pentru culturile de primăvară o să ar toată suprafaţa. Nu sunt vehement împotriva plugului, pentru că plugul este (încă) un utilaj foarte bun din punctul meu de vedere. Doar că acum sunt ani care nu se pretează să faci arătură şi neavând apă nu are sens să scot umiditatea din pământ și să mă chinui să sfarm bolobanii după arătură”, a explicat fermierul.
Fără investiții în utilaje agricole, în următorii ani
Întrebat despre planurile de investiţii în maşini agricole, fermierul a răspuns categoric: „am o dotare tehnică suficientă pentru suprafaţa lucrată şi nu mai intenţionez să fac investiţii în utilaje, mai ales în condiţiile de acum”.
„Utilajele pe care le am îmi asigură nivelul de performanță pe care mi-l doresc și nu mai am nevoie de alte utilaje. Cel puţin cinci ani de acum încolo nu o să mai cumpăr niciun utilaj, poate doar pe partea de irrigaţii, dacă va fi nevoie de ceva”, a declarat Cosmin Micu.
Fermierul şi-a achiziţionat deja îngrăşămintele pentru campania de toamnă şi nu a renunţat la aplicarea unei tehnologii în acord cu condiţiile agrometeorologice şi planurile sale de producţie.
„Merg pe o tehnologie normală… eu nu fac agricultură doar pentru un an, fac agricultură pentru mai mulți ani de aici încolo și mă gândesc la viitorul agriculturii în această fermă”.
Analiza detaliată realizată de Cosmin Micu ne oferă o imagine clară asupra cifrelor reale de producție şi a deciziilor strategice necesare pentru supraviețuirea fermelor în noul context climatic.
Despre eficienţa economică a diferitelor sisteme de irigaţii, dar mai ales despre influenţa densităţii în sistem convenţional (70 cm distanţă între rânduri) şi la 140 cm distanţa între rânduri, citiţi în numărul viitor al Revistei Ferma.
