După ce a studiat cultura de mac timp de câţiva ani, Antoniu Avrămuţ a semănat în toamna anului trecut primele 4,5 hectare cu mac (Papaver somniferum). „Principala provocare agrotehnică a fost a fost pregătirea patului germinativ şi în special semănatul, deoarece seminţele de mac sunt extrem de mici, iar reglarea semănătorii a fost dificilă”, ne-a declarat tânărul fermier.

Tânărul inginer agronom Antoniu Avrămuţ administrează o fermă de 600 de hectare în comuna Tulca, judeţul Bihor şi cultivă grâu comun, grâu durum, orz, rapiță, floarea soarelui şi porumb. Din cauza secetei din ultimii ani, tânărul fermier a început să înlocuiască cultura de porumb cu cea de orz, dar caută şi culturi alternative, aşa cum este macul.

Doar 2 kg/ha – norma de semănat la mac

În toamnă, din cauza secetei pregătirea fină a patului germinativ a fost dificilă, apoi seceta şi gerul au „rărit” din plante. „Am semănat macul în 10 noiembrie, a răsărit destul de bine, dar din cauza înghețului târziu și din cauza secetei pedologice care a fost în zona noastră, o parte din plante s-au ofilit, s-au uscat după răsărire, dar a rămas un număr destul de bun de plante. Ulterior, în primăvară, tot din cauza secetei, plantele nu s-au dezvoltat suficient şi nu au o talie mare”, ne-a explicat Antoniu Avrămuţ.

Norma de semănat recomandată este de 1-2 kg/ha, dar semănătoarea utilizată a permis doar un minim de 2 kg sămânţă/ha. Semănatul s-a făcut la o adâncime de 1-1,5 cm şi 15 cm distanţa dintre rânduri.

Cultura de mac a rezistat destul de bine la temperaturile scăzute din timpul iernii, care au ajuns la -18 C^o în perioada decembrie – ianuarie, atunci când a fost acoperit de zăpadă. Dar în februarie a urmat un val de ger sec, fără zăpadă, care a mai redus din numărul de plante şi a afectat creşterea şi dezvoltarea celor rămase.

„Am ales cultura de mac de toamnă, soiul Zeno, pentru că are o producţie mai ridicată decât macul de primăvară. În condiţii normale de cultură producţia ajunge la minim 1 tonă/ha. Fiind în primul an şi după cum arată cultura, cred că vom obţine o producţie acceptabilă, de cca. 300 kg, dar sperăm că anul viitor să fie mai bine”, spune Antoniu Avrămuţ.

Cerințe speciale de teren

Macul preferă un teren uşor care să nu împiedice dezvoltarea sistemului radicular, fără băltiri şi care să nu facă crustă pentru a nu împiedica răsărirea.

În primăvară, buruienile și dăunătorii au fost principalele griji ale fermierului pentru cultura de mac. „Legat de controlul burienilor, acestea sunt destul de ușor de controlat, noi am folosit erbicidul Laudis de la Bayer (2 l/ha) care controlează atât buruienile monocotile cât și burienile dicotile şi un insecticid de contact, pe bază de deltametrin, pentru afide”, a explicat Antoniu Avrămuţ.

Provocarea finală… recoltarea

Recoltatul va fi provocarea finală pentru cultura de mac, deoarece va fi destul de greu de reglat combina pentru a nu pierde sămânţa de mac. „Va fi nevoie să facem o serie de ajustări la site şi la sistemul de vânturare, de curăţare al combinei, iar mai apoi trebuie să facem selectarea şi curăţarea seminţelor de mac”, spune tănărul fermier.

Antoniu Avrămuţ este şi producător de sămânţă de grâu şi dispune de un selector de cereale, instalaţie care, cu modificările necesare, va fi folosită pentru a selecta recolta de mac. În funcţie de rezultatele obţinute, fermierul va analiza şi oportunitatea de a achiziționa o linie de spălare și uscare a macului, pentru a se reduce cantitatea de impurităţi şi capsule din semințe şi pentru o valorificare superioară a acestora.

Planuri de extindere

Fermierul aşteaptă cu speranţă recoltatul, dar deja are planuri pentru extinderea suprafeței de mac în următorul an agricol. „Mi-am propus ca în toamna viitoare să seamăn 10-15 hectare cu mac, în funcție de condiţiile meteo pe care le vom avea pentru a pregăti terenul. Îmi doresc să încerc și alte soiuri, dar şi să am o producție mai bună. Am acumulat experienţă şi acum știu cum să reglez utilajele pentru a obţine o densitate mai mare și sperăm că vom avea şi condiții climatice mai bune”, a spus în încheiere Antoniu Avrămuţ.

Antoniu Avramuţ: rapiţa a pierdut cca. 10% din potenţialul de producţie datorită îngheţurilor târzii

Ca urmare a ultimului târziu, de la începutul lunii mai, când rapița era deja înflorită, „primele flori au degerat şi nu au mai fructificat”, a remarcat Antoniu Avrămuţ. De asemenea, îngheţurile din luna aprilie au redus numărul de ramificaţii şi au apărut crăpături pe tulpina plantelor. „Unele ramificații nu au mai fructificat aproape deloc şi se pot observa unele crăpăturile fiziologice pe tulpină. Asta înseamnă o scădere a producției, pe care o vom putea observa în momentul recoltatului, dar cca. 10% din silicve au fost avortate din cauza înghețurilor târzii”, a observat fermierul.

Antoniu Avrămuţ a semănat rapiţa cu o denistate mai mare, cca. 60-70 de boabe germinabile pe metru pătrat, răsărirea fost bună, dar ulterior seceta şi îngheţurile au afectat negativ cultura de rapiţă. „Am pierdut o parte din plantele răsărite din cauza secetei, iar cele care au mai rămas au pierdut din ramificaţii şi din numărul de silicve. Producția estimată este mai mică față de anul trecut, când am avut condiții mult mai bune pentru rapiță, pentru noi a fost un an atipic”, a concluzionat fermierul.

Citeşte şi: Ioji Zifceak: Maxagro a redus costurile cu 20%, dar procesarea este singura şansă