În timp ce mulţi crescători de ovine se confruntă cu dificultăţi de valorificare, Denis Vlaş, un tânăr fermier din Nădlac, judeţul Arad, a reuşit să îşi asigure un canal stabil de vânzare pentru mieii produşi în fermă.

Cu un efectiv de aproximativ 500 de oi mame din rasa Ţurcană şi 50 de hectare de lucernă cultivate pentru furaje, fermierul îşi valorifică animalele direct pentru export, la un preţ care în această perioadă ajunge la aproximativ 25 de lei pe kilogram în viu. Mieii sunt încărcaţi în camioane atunci când ating 35-40 de kilograme şi pleacă direct spre portul Constanţa, de unde sunt exportaţi către pieţe externe.

Lucerna, baza furajării în fermă

Activitatea vegetală din fermă este dedicată exclusiv furajării animalelor. „Nu lucrăm suprafeţe de cultură mare. Avem 50 de hectare de lucernă şi practic cu asta ne ocupăm. Facem furajul pentru animalele noastre”, spune tânărul în vârstă de aproape 25 de ani, care lucrează în familie, împreună cu tatăl şi fratele său.

Restul furajelor sunt cumpărate, în special cereale care completează raţia animalelor. În prezent, fermierul spune că achiziţionează porumbul cu aproximativ 1,20 lei kilogramul şi orzul la 90 de bani kilogramul, preţuri pe care le consideră acceptabile în raport cu rezultatele obţinute.

Mieii pleacă direct la export

Punctul forte al fermei este modul de valorificare a mieilor. Familia Vlaş a reuşit să stabilească un canal direct de vânzare, astfel încât animalele ajung la export fără a mai trece printr-un lanţ lung de intermediari. Mieii sunt valorificaţi atunci când ajung la o greutate de aproximativ 35-40 de kilograme.

În acel moment, sunt încărcaţi în camioane şi trimişi direct către portul Constanţa, de unde sunt exportaţi pe nave. „Pieţele principale sunt cele din zona Orientului Mijlociu şi Grecia, însă în ultima perioadă au apărut şi contracte noi pentru Nigeria”, ne-a mărturisit tânărul.

Un preţ bun faţă de anii trecuţi

În prezent, preţul mielului în viu a ajuns la aproximativ 25 de lei pe kilogram, nivel pe care Denis Vlaş îl consideră bun, mai ales dacă îl compară cu anii în care piaţa era mult mai slabă. „Au fost ani când mielul se vindea cu 9 sau 10 lei kilogramul. La 25 de lei este o diferenţă foarte mare”, spune crescătorul.

Acesta consideră că eliminarea intermediarilor este una dintre cele mai importante decizii pentru rentabilitatea fermei. În mod obişnuit, mieii trec prin mai multe mâini până ajung la export, fiecare verigă adăugând un cost suplimentar. „Dacă trece prin cinci-şase mâini, fiecare mai pune ceva. Aşa, mergem direct şi obţinem un preţ mai bun”, explică arădeanul.

400 de miei vânduţi anual

Într-un an obişnuit, ferma din Nădlac valorifică aproximativ 400 de miei. Livrările se fac, de regulă, în două tranşe, pentru că pregătirea animalelor şi organizarea transportului implică multă muncă. „Nu poţi să-i dai pe toţi odată, pentru că este mult de lucru”, argumentează el.

Citeşte şi:
Nicu Avorniciţi: „Lupta pentru pământ va duce la creşterea arendei”

Perioada fătărilor este una dintre cele mai solicitante din an. Fermierul povesteşte că sunt nopţi în care trebuie să supravegheze permanent animalele. „Au fost nopţi când am avut şi 80 de fătări, la minus 14 grade. Trebuie să le separi, să ai grijă de miei, să bagi oile în boxe. Nu este deloc uşor”, spune acesta.

Laptele merge către procesare

Pe lângă valorificarea mieilor, ferma produce şi lapte, însă familia Vlaş a renunţat în ultimul an la producţia de brânză. În trecut, produsele erau comercializate printr-un magazin din Târgu Jiu, însă acest canal de vânzare nu a mai funcţionat. În prezent, laptele este vândut unui procesator local, la un preţ de aproximativ 6,50 lei litrul, acesta ocupându-se mai departe de transformarea lui în produse lactate.

Munca în familie, soluţia pentru lipsa forţei de muncă

Ferma din Nădlac funcţionează exclusiv pe baza muncii familiei. Denis spune că s-a preferat această variantă deoarece este tot mai greu să găseşti oameni dispuşi să lucreze în zootehnie. „Lucrăm în familie. Este greu să găseşti oameni care să aibă grijă de animale aşa cum trebuie”, susţine tânărul nădlăcan. Planurile de extindere la peste 1.000 de capete arată că oieritul rămâne, în această zonă, o activitate cu potenţial de dezvoltare.