Această primăvară a fost „probabil cea mai provocatoare din ultimii 10 ani pentru culturile agricole” în opinia lui Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Semințe, Corteva Agriscience România & Republica Moldova. „În special datorită îngheţurilor târzii, apoi am avut zăpadă pe rapița înflorită şi îngheț la cerealele aproape în faza de burduf. Toate aceste fenomene nu puteau rămâne fără repercursiuni şi, chiar dacă nu vorbim de pierderi catastrofale, nici nu avem posibilitatea să ne gândim la recorduri anul acesta” a declarat Andrei Ciocoiu cu prilejul evenimentului Corteva Agronomy Day desfăşurat la Grabaţ, judeţul Timiş.
„La cereale, în cel mai blând caz, pierderile de recoltă au fost de cca. 20%, dar sunt probabil şi unele zone în care depășește 40% pierderea provocată de aceste fenomene de îngheţ târziu, mai ales că a fost o perioadă în care s-a încălzit destul de bine afară, au fost temperaturi în creștere, după care au venit, pe nepusă masă, genul acesta de evenimente neplăcute, din punct de vedere climatic” a declarat Andrei Ciocoiu.
„În ultimii zece ani n-am văzut generalizat acest fenomen (îngheţul târziu, n.r.). Localizat în anumite zone a mai fost, dar nu la nivel general în România să avem probleme legate de îngheț la păioase şi la rapiţă, după care a urmat o perioadă cu lipsă de apă în sudul României, care s-a corectat, aș spune, destul de târziu pentru grâu și pentru orz. Cu toate acestea, producțiile cred că vor fi oarecum mulțumitoare” a mai spus Andrei Ciocoiu.
Anul acesta rapiţa este o cultură mai profitabilă decât grâul
Conform statisticilor oficiale, în România se apreciază că se vor recolta în acest sezon cca. 1 milion de hectare cu rapiţă. În condiţiile specifice acestui an, Andrei Cicoiu apreciază că „rapiţa va fi pe plus, în special datorită preţului, iar cerealele păioase pe minus”.
„Dacă facem o ușoară analiză, anul trecut, pe timpul acesta, rapița era cu 10% mai ieftină și grâul cu 10% mai mult. Astăzi este invers, față de același moment al anului trecut: păioasele sunt cu cel puțin 10%, ca să nu spun 13-15%, mai ieftine ca anul trecut, iar rapița este cu 10% mai bună la preț față de anul trecut şi profitul va fi mai degrabă la o cultură de rapiță.”
Conform unor calcule simple, în această perioadă grâul este de cca. 2,5 ori mai ieftin decât rapița. La o producție medie de grâu de cca. 5-6 tone/ha sau chiar şi la 7 tone/ha cu „noroc” în anumite zone şi la o rapiță care poate ajunge uşor la 3 tone/ha „matematic vom avea aproximativ 200 de euro/ha în plus (profit) la rapiță față de grâu” apreciază Andrei Ciocoiu.
Rapiţa are talentul de arăta prost şi de a da producţii bune…
Spre deosebire de grâu, la rapiţă „incertitudinea” privind producţia se menţine până la recoltat.
Spre deosebire de alţi ani, plantele de rapiţă au mai puţine ramificaţii şi mai puţine silicve. „În realitate şi cu siguranţă, dacă plantele au resurse boabele/seminţele vor fi mai mari. Acum, la o privire rapidă, am putea spune că rapița este undeva la cca. 3 tone/ha. Dar ceea ce contează este MMB-ul (masa a o mie de boabe) şi chiar dacă plantele nu au un număr impresionant de silicve, ci probabil cu 20-30% mai mic decât ar trebui să fie, MMB-ul poate fi cu 20-30% mai mare decât într-un an normal” ne-a explicat Andrei Ciocoiu.
Desigur, în fiecare zonă şi fermă pot fi situaţii diferite. Viitoarea recoltă depinde şi de management culturii, densitate, tratamente, precipitații și multe altele. „Dar, una peste alta aș putea spune că, în general, rapița are talentul acesta de a arăta prost și a da bine” a spus Andrei Ciocoiu.
Într-o fermă în care a fost respectată tehnologia şi în condiţiile specifice acestui an, producţia medie „normală” la rapiţă ar trebui să fie între 3 și 4 tone/ha.
Atenţie la rotaţia scurtă: rapiţă/cereale păioase
Specialistul Corteva atrage atenţia asupra unui fenomen tot mai frecvent întâlnit în ultimii ani, în special în sudul ţării, acolo unde majoritatea fermierilor au renunţat la cultura porumbului şi „merg” aproape exclusiv pe cereale păioase şi rapiţă.
„Acestă alternare a cerealelor păioase cu rapiţa nu poate fi numită rotaţie. Un exemplu a ceea ce se poate întâmpla este situaţia din sudul ţării, acolo unde luna septembrie a fost tot mai secetoasă, fermierii nu au avut luxul de a apela la rapiță în fiecare an, iar barca de salvare a fost floarea soarelui. Acolo am văzut producțiile mergând de la peste 3 tone/ha, la 2 tone/ha în ultimii 10 ani. Avem această experiență negativă și cred că asta ar trebui să se acordă mai mult atenție rotaţiei culturilor. Trebuie să gândim pe termen lung, minim 5-10 ani” este sfatul lui Andrei Ciocoiu.
Soluţii Corteva pentru cultura de rapiţă
Creşterea suprafeţelor cultivate cu rapiţă, precum şi rotaţia scurtă a condus la apariţia unor provocări suplimentare pentru această cultură:
- atacul de dăunători, încă din toamnă, în special puricii cruciferelor (Phyllotreta spp.).
- probleme cu bolile specifice culturii de rapiţă, sclerotinia şi putregaiul negru (Phoma).
Pentru combaterea dăunătorilor, Corteva propune insecticidul Lumiposa ce oferă protecție împotriva mai multorspecii de insecte şi este o alegere ideală pentru un bun start în programul de protecție a culturii de rapiță.
„În condiţiile actuale, sfatul numărul 1 pe care l-aș putea da unui fermier ar fi să nu priviească pe termen scurt, pentru că pe termen scurt rotația nu îți arată mare lucru. Priviţie pe termen lung şi nu uitaţi de greşelile din trecut, altfel riscăm să compromitem productiv cultura de rapiţă” avertizează Andrei Ciocoiu.
