Microbiomul porumbului reprezintă o componentă esențială a ecosistemului agricol, având un impact major asupra sănătății solului și productivității culturilor. Practicile agriculturii intensive împing la limită biodiversitatea microbiană a solului și reduc eficiența productivă a culturilor.

Cum poate fi potențat microbiomul solului la porumb, o resursă încă puțin cunoscută, dar valoroasă?

Organism viu, solul poate suferi de „boli” care-i influențează capacitatea de a îndeplini funcții fundamentale pentru ecosistem și agricultură.

Focus pe cultura porumbului

În 2024, suprafața cultivată cu porumb în România a atins aproximativ 2,5 milioane de hectare, un nivel care reprezintă cel mai ridicat prag din ultimii trei ani. Această creștere semnificativă reflectă tendința globală: 193,7 milioane de hectare în sisteme convenționale la nivel mondial.

”Recurgerea la practici intensive, caracterizate prin utilizarea excesivă de produse agrochimice și prin perturbări ale solului, pune în pericol sustenabilitatea agroecosistemelor. În acest context, apare potențialul microbiomului solului, o resursă încă puțin cunoscută, dar valoroasă.

Înțelegerea și potențarea acestei biodiversități microbiene pot oferi strategii inovatoare pentru a îmbunătăți absorbția nutrienților, a crește toleranța la stres și a reduce necesitatea de inputuri chimice”, puncta specialistul italian Vincenzo Michele Sellito, expert internațional în domeniul microbiomului solului.

Deosebiri între sănătatea și calitatea solului

”Este important să se distingă între sănătatea și calitatea solului, două concepte ce oferă perspective diferite care, dacă sunt bine definite, permit dezvoltarea unor strategii mai țintite și eficiente pentru gestionarea și îmbunătățirea solurilor noastre.

• Calitatea solului se referă la caracteristicile sale intrinseci: compoziția chimică, fizică și microbiologică, care definesc potențialul său productiv și capacitatea de a susține funcții ecologice. Un sol de înaltă calitate este bogat în nutrienți, bine structurat și găzduiește o biodiversitate microbiană variată.
• Sănătatea solului reflectă starea sa actuală de echilibru și funcționalitate, capacitatea de a răspunde la stres, de a susține creșterea plantelor și de a se regenera în timp”, explica Vincenzo Michele Sellito.

 Și solul de calitate poate fi compromis sau „bolnav”

Asta, din cauza practicilor agricole intensive, disbiozei microbiene, pierderii materiei organice sau a contaminării.

”Distincția dintre calitatea și sănătatea solului se manifestă în raportul dintre potențialul productiv și randamentul efectiv. De exemplu, utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice poate sărăci microbiomul solului, compromițând capacitatea sa de a susține o productivitate pe termen lung.

Sănătatea solului, spre deosebire de calitate, nu se evaluează doar pe baza nutrienților sau a randamentului agricol, ci și luând în considerare rolul său de ecosistem viu, în special microbiomul său.

Microbiomul solului include o varietate extraordinară de bacterii, ciuperci, archaea, protiste și viruși, formând o comunitate microbiană care influențează direct fertilitatea solului, disponibilitatea nutrienților și capacitatea plantelor de a rezista la stresuri ambientale”, sublinia specialistul.

Planta de porumb, gazdă a microorganismelor din sol

Vincenzo Michele Sellitto arăta că, la fel ca și alte plante, porumbul nu poate fi considerat un organism izolat, ci un adevărat „holobiont”. Acest microbiom include bacterii, ciuperci și alți microbi, trăiește în asociere strânsă cu planta și mediul său, influențând profund sănătatea și productivitatea acesteia.

”Compoziția și funcțiile microbiomului porumbului sunt dinamice și răspund la factori precum tipul solului, genotipul plantei și practicile agricole adoptate. Aceste microorganisme îndeplinesc roluri esențiale pentru bunăstarea culturii, contribuind la creștere, sporind toleranța la stresul de mediu și protejând planta de agenți patogeni”, puncta Vincenzo Michele Sellito.

Aplicarea microorganismelor benefice, combinate cu practici agricole sustenabile, reprezintă instrumente valoroase pentru reducerea dependenței de inputuri chimice și pentru promovarea unei agriculturi regenerative – VINCENZO MICHELE SELLITO, Expert internațional în domeniul microbiomului solului

5 priorități ale fermierilor

Pentru a îmbunătăți sănătatea solului și microbiomul porumbului, expertul italian a punctat minim 5 priorități ale fermierilor:

1. Conservarea biodiversității microbiene, pentru creșterea fertilității solului și a toleranței la presiuni de mediu.
2. Rotația culturilor și utilizarea plantelor de acoperire reduc acumularea de agenți patogeni, îmbunătățesc structura solului și îmbogățesc materia organică.
3. Evitarea arăturilor intensive.
4. Limitarea utilizării agrochimicalelor ajută la păstrarea structurii și microbiomului solului, în timp ce aplicarea compostului și a îngrășămintelor organice stimulează activitatea microbiană benefică.
5. Gestionarea sustenabilă a irigațiilor: prin picurare, pentru a preveni levigarea nutrienților și compactarea solului.

Aplicarea microorganismelor benefice

Utilizarea microorganismelor atât la tratarea semințelor, cât și prin aplicare foliară îmbunătățește semnificativ toleranța porumbului la stresurile abiotice, absorbția nutrienților, sporindu-i productivitatea și sustenabilitatea.

• ”Cu creșteri de randament de până la 30%, utilizarea microorganismelor la tratarea semințelor se dovedește deosebit de eficientă în favorizarea creșterii inițiale și dezvoltării sănătoase a rădăcinilor. Microorganisme precum Azospirillum, Azotobacter, Bacillus și Pseudomonas favorizează reglarea stomatelor și producerea hormonilor vegetali precum auxinele și giberelinele, îmbunătățind rezistența la secetă. În același timp, Trichoderma harzianum și Beauveria bassiana oferă o protecție eficientă împotriva agenților patogeni și a insectelor dăunătoare.
• Utilizarea bacteriilor promotoare ale creșterii plantelor prin tratamente foliare sau localizate în timpul fazei de creștere favorizează producerea hormonilor vegetali precum auxinele și giberelinele”, menționa Vincenzo Michele Sellito.

CITEȘTE ȘI: Soluții inovatoare pentru culturile de primăvară