Potrivit inginerului Constantin Epure, tehnologul exploataţiei, anul trecut au fost semănate 113 ha la începutul lunii septembrie, după grâu, şi la 1 octombrie şi plantele nu răsăriseră din cauza secetei.
Împreună, am parcurs paşii tehnologici la înfiinţarea culturii.
1. TEHNOLOGIA – Prin tehnologia aplicată, fermierul a urmărit să pună în valoarea potenţialul de producţie al seminţei, (în jur de de 5.000 kg/ha), dar şi al pământului.
2. SĂMÂNŢA – În cultură sunt hibrizii DK Expression şi DK Expansion de la Bayer, parte a unui program de asigurări speciale prin care cultivatorii vor fi despăgubiţi în cazul în care plantele nu vor răsări din pricina secetei.
3. PREGĂTIREA TERENULUI – Întreaga suprafaţa a fost sacrificată, urmată de discuit şi tăvălugit. Terenul s-a lucrat destul de greu din cauza secetei. Pentru ca patul germinativ să se apropie de cerinţele tehnologice ale culturii s-au realizat două treceri în plus care au ridicat costurile de producţie.
De asemenea, a fost consum mare de motorină (35 l/ha de motorină numai la scarificat, iar la celelalte lucrări consumul a fost de cel puţin 70-80 litri/ha) la care s-a adăugat uzura utilajelor. În vară, s-au schimbat de trei ori organele active la scarificator şi pluguri.
4. SEMĂNATUL – Pentru însămânţat s-a folosit o semănătoare de precizie Amazone, reglată pentru a asigura o repartiţie uniformă a seminţei la 2,5-3,0 cm adâncime şi la 25 cm distanţă între rânduri. Densitatea la încorporare a fost de 600 mii boabe germinabile la hectar, sămânţa fiind tratată cu insecto-fungicid. După semănat s-a intervenit cu un tăvălug neted pentru netezirea şi tasarea solului.
5. FERTILIZAREA – Lucrarea s-a realizat cu îngrăşământ chimic complex NPK triplu 16, în cantitate de 200 kg/ha. Terenurile fermei Damila Agro sunt uşor acide (brun roşcat de pădure, teren de platou) cu deficienţă de fosfor.
În monografia „Rapiţa de toamnă”, Lucian Buzdugan recomandă cultivatorilor „aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor prin împrăştiere direct pe mirişte, fiind apoi încorporate cu plugul sau discul. Când se intervine cu cizelul, odată cu afânarea solului, îngrăşămintele se dozează pentru fertilizarea de bază 80% din normă, iar 20% se aplică odată cu semănatul sub formă de starter.”
Aceeaşi sursă precizează că la rapiţă, îngrăşămintele cu azot se aplică, de regulă, primăvara, dacă nu se apelează la noi tehnologii cu degajare lentă, sau degajare controlată.
Ca noutate, la fertilizarea fazială Constantin Epure va administra 60-80 kg/ha de îngrăşământ potasic pentru stabilitatea recoltei.
6. COSTURI DE PRODUCŢIE – Anul trecut, investiţia pe hectar a fost de circa 3.500 lei. Dacă rapiţa va ajunge la recoltare, costurile vor fi cu 15-20% mai mari; numai până acum au fost cheltuieli de 1.800 lei/ha.
A consemnat Marian MUŞAT
