1. trecerea treptată, în decurs de 10-14 zile, de la regimul de hrănire cu furaje conservate la alimentația cu furaje verzi;
2. tainul de furaje uscate se administrează premergător furajelor verzi sau scoaterii animalelor la pășunat;
3. nutrețurile verzi se vor folosi numai în stare proaspătă și nu încinse, plouate sau cu rouă;
4. lucerna și trifoiul sub formă de masă verde se vor introduce la furajare sub formă pălită;
5. furajele verzi trebuie supuse controlului chimic de dozare a conținutului în nitrați – nitriți, dacă s-au folosit îngrășăminte cu azot la cultura de proveniență. Intoxicația cu nitriți, nitrați se manifestă la vaci prin lipsă de apetit, hipersalivație, dispnee, cianoza mucoaselor, scăderea producției de lapte, avorturi, reducerea fecundității.
În zona de câmpie, începând din luna aprilie se poate folosi ca și furaj verde rapița furajeră, lolium multiflorum, borceag de toamnă, apoi se poate continua cu lucernă, borceag de primăvară și pajiști naturale. Dacă ne referim la zona de deal, ca și furaj verde se poate începe cu borceagul de toamnă și pajiști naturale.
ÎN CÂT TIMP SE SATURĂ O VACĂ?
La o înălțime a plantelor de 15-20 cm animalul se satură în circa 8 ore. Suprafața de pășune necesară pentru o vacă cu o producție mijlocie (12-15 l lapte/zi) este de 0,15-0,20 ha când pășunea este foarte bună, de 0,5-0,7 ha când pășunea este de calitate medie și 1,5-2 ha când pășunea este slabă.
