Resursele corporale de energie sunt orientate preponderent spre termoreglare, în detrimentul producerii de lapte la adulte și susținerii sporului mediu zilnic la tineretul caprin.

TEMPERATURA RESIMŢITĂ LA FRIG

Odată cu creșterea vitezei vântului, frigul resimțit este mult mai intens. De exemplu, la o temperatura de minus 10 grade C, des întâlnită în țara noastră și o viteză a vântului de 30 km/oră, temperatura resimțită de corpul animalului este de minus 20 grade C.
• Caprele adulte sunt protejate, în adăpost, dacă le asigurăm o temperatură de 13-15 grade C și le ferim de curenții reci de aer.
• La iezi trebuie să asigurăm 25 grade C în primele ore de viaţă, respectiv 17-18 grade C în primele 5 zile.
• La o temperatură de sub 6 grade C caprele vor consuma mai multă energie pentru a face faţă frigului.
• Dacă temperatura este mai mare de 26 grade C, caprele transpiră pentru a scade temperatura corporală.

TEMPERATURA OPTIMĂ A APEI

Unii specialiști în creșterea caprelor recomandă ca apa de băut să fie un pic călduță. În acest caz consumul de apă crește destul de mult, ceea ce este benefic pentru sănătatea lor și susține producția de lapte.
Apa foarte rece determină tulburări ale peristaltimului intestinal și, în cazurile mai grave, poate produce avorturi la caprele gestante.
Cum mențineți apa la o temperatura optimă? Amplasați instalațiile de stocare și distribuire a apei în adăpost iar dacă o vreți călduță puteți monta rezistențe cu termostat în bazinul cu nivel constant sau în cel de stocare situat anterior adăpătorilor din adăpost.
Țevile de alimentare cu apă amplasate în exteriorul adăpostului trebuie învelite într-un material izolator pentru a le proteja de îngheț. Cele din interior trebuie mascate sau să fie suficient de rezistente pentru a nu fi deteriorate de capre care au obiceiul să mestece materialele, de orice natură, la care au acces.

ATENŢIE LA CAPRE DUPĂ FĂTARE

O categorie vulnerabilă la frig sunt caprele după fătare deoarece, în timpul fătării, caprele consumă multă energie din rezervele corporale iar cea rămasă este uneori insuficientă pentru a asigura termoreglarea organismului. Crescătorul trebuie să îi ofere apă caldă, un tain de furaj bogat în energie (cereale sau un terci cald de cereale) și, de ce nu, un „înveliș” cald din paie sau o pătură în cazuri extreme. Cu puțină îngrijire specială după fătare caprele revin rapid la normal și vor fi mame foarte bune.

CONFORT TERMIC PENTRU IEZI

Iezii sunt fătați umezi și dacă temperatura este aproape de îngheț vor muri. În acest caz crescătorul trebuie să intervină pentru a-i usca rapid, prin ștergerea lor cu o cârpă absorbantă din bumbac, prosoape de hârtie sau chiar cu paie.
De asemenea, crescătorul trebuie să se asigure că iezii au consumat colostru care are un conținut ridicat de imunoglobuline.

1. Iezii ar trebui mutaţi, împreună cu capra mamă, în boxe de fătare sau o maternitate unde temperatura este mai ridicată decât cea din adăpostul de capre adulte.
2. Pentru încălzirea locală a spațiului unde sunt cazați iezii pot fi folosite surse locale de încălzit (rezistențe ceramice, lămpi cu infraroşu) amplasate cu mare atenție pentru a nu aprinde paiele din așternut. Aceste surse de încălzire se folosesc preponderent la iezii înțărcați devreme și aveţi grijă să nu intre în raza de acțiune a caprelor mame, care le pot dărâma sau sparge.
3. O alta variantă de încălzire a iezilor este folosirea unor cuști fără ușă (ca cele pentru transportul cățeilor sau fabricate din lemn) amplasate în spațiul unde sunt cazați iezii.
4. Unii crescători care țin caprele ca hobby și au puține le confecționează iezilor îmbrăcăminte din materiale textile. Bineînțeles că într-o fermă mare nu se poate aplica această metodă de protecție împotriva frigului.
5. Pentru ca temperaturile prea scăzute să nu afecteze iezii mici avem și o altă variantă, tehnologică: planificarea fătărilor în primăvară, când nu mai există riscul înghețului.

ATENŢIE! IARNA NU-I CA VARA!

Deși există provocări suplimentare de management pe vreme rece, ele fac parte integrantă din responsabilitățile crescătorilor de capre. Observațiile zilnice și atenția la detalii vor identifica micile probleme înainte ca acestea să devină probleme mai mari, cum ar fi țevile sparte, animalele slabe și/sau bolnave și, în final… portofele goale.
Ştiţi vorba că “iarna nu e ca vara”, așa că luați din timp toate măsurile pentru a vă proteja animalele și a limita pierderile cauzate de vremea rece!

un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
LUDOVIC CZISZTER
UȘV Timișoara