un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

În teritoriul agricol al Podişului Central Moldovenesc (judeţele Neamţ, Bacău, partea de nord a judeţului Vrancea şi anumite zone din judeţele Iaşi, Botoşani şi Suceava) evoluţia nefavorabilă a vremii s-a prelungit până către jumătatea toamnei.

Una dintre dificultăţile concrete întâmpinate de câtre fermieri a fost imposibilitatea de a înfiinţa culturile de cereale, terenul fiind impropriu desfăşurării lucrărilor agricole, în primă fază din cauza secetei şi, ulterior, din cauza precipitaţiilor abundente înregistrate în septembrie. Astfel semănatul grâului s-a întârziat până către prima decadă din luna noiembrie.

Ce au decis fermierii?

În întreaga regiune a Podişului Central Moldovenesc, unde grâul deţine o pondere de circa 29-37%, s-a ajuns în situaţia de a se alege între a amâna înfiinţarea culturii sau a renunţa la semănat. Cu toate riscurile şi cu aferentele măsuri tehnologice suplimentare, fermierii s-au străduit să îşi continue planurile cu această cultură atât de importantă din punct de vedere economic şi agronomic.

 foto: canva.com

Sezon nou pornit cu stângul

”Dat fiind că, în regiunea noastră, în anul agricol 2019-2020, temperatura medie anuală a fost mai mare cu 2,4oC faţă de media multianuală (11,2oC faţă de media multianuală de 8,9oC), asociat unui deficit anual de precipitaţii de aproape 160 mm (380 mm faţă de o sumă multianuală de 544 mm), noul start în producţia agricolă a fost afectat de precedentul an agricol. Efectele negative s-au răsfrânt şi asupra condiţiilor de înfiinţare a noilor culturi”, remarca Elena Trotuş, secretar ştiinţific al SCDA Secuieni, Neamţ.

5 soluţii pentru a compensa pierderile în cazul semănatului tardiv

 foto: canva.com

Ploile mai semnificative din luna septembrie au fost binevenite, iar printre ferestrele cu vreme bună, fermierii au reuşit să se încadreze în perioada optimă de semănat la orz şi la orzoaica de toamnă. De asemenea, solul a putut fi pregătit pentru semănat în cele mai bune condiţii, respectiv mărunţire şi nivelare a patului germinativ. Dar, acele precipitaţii au şi încurcat, întârziind semănatul grâului. Pentru agronomii experimentaţi, asemenea situaţii nu reprezintă un dezastru, ci semnale privitoare la verigile tehnologice.

1. Norma de sămânţă. ”În condiţiile depăşirii epocii optime, aş sublinia necesitatea de a creşte norma de sămânţă la hectar, de la aproximativ 550 boabe germinabile (b.g)/mp la o densitate care să corespundă unui număr de 650 b.g./mp, pe fondul probabilităţii sporite de a scădea temperaturile, ceea ce face ca germinarea şi răsărirea să se desfăşoare mai lent şi numărul de fraţi formaţi de fiecare plantă să nu fie cel caracteristic soiului”, recomanda Elena Trotuş.
2. Soiuri adaptate zonei. Deşi există întârzieri la semănat, soiurile româneşti pot oferi surprize îmbucurătoare în producţie, în varianta unei ulterioare manifestări normale a condiţiilor meteorologice şi sub o supraveghere profesionistă a evoluţiei culturii. Rezultatele experimentale obţinute de-a lungul anilor la SCDA Secuieni au demonstrat calităţile şi pretabilitatea soiurilor româneşti de cereale la condiţiile pedo-climatice ale ţării noastre.
3. Dotare corespunzătoare a parcului tehnic, astfel încât să se poată valorifica scurtele ferestre de timp favorabil executării lucrărilor agricole.
4. Lucrări de întreţinere a plantelor, respectiv tratamente fitosanitare împotriva bolilor, a dăunătorilor şi mai ales a buruienilor. ”În condiţiile creşterii volumului de precipitaţii, în lunile septembrie-octombrie şi, chiar, din prima decadă a lunii noiembrie, vor fi sole în care gradul de îmburuienare va fi foarte ridicat, tocmai ca urmare a completării deficitului de umiditate a solului care era înregistrat la începutul toamnei. Fermierii trebuie să împiedice consumul de apă şi de elemente nutritive de către buruieni, în detrimentul plantelor de cultură”, sublinia Elena Trotuş.
5. Calitatea seminţei – respectiv să fie certificată, din soiuri zonate, cu limite minime de 99,5% puritate biologică, 99% puritate fizică şi 85% germinaţie – este un alt aspect cu semnificaţii importante în asigurarea premiselor pentru rezultate mulţumitoare în producţie, în condiţiile semănatului tardiv.

Click AICI şi află şi alte informaţii de specialitate despre riscurile şi constrângerile semănatului tardiv!

Prin creşterea normei de sămânţă la hectar trebuie să asigurăm un minim de 650-700 plante/mp, ELENA TROTUŞ – secretar ştiinţific SCDA Secuieni

Semănatul în afara epocii optime duce la pierderi de producţie între 165 kg/ha şi 1600 kg/ha

ÎNSĂMÂNŢĂRILE S-AU SUPRAPUS PESTE RECOLTĂRI

”În judeţul Botoşani, din cauza condiţiilor meteo care au încetinit ritmul efectuării lucrărilor de sezon, la 30 octombrie eram în plină campanie de recoltat culturi de primăvară şi de înfiinţat culturi de toamnă. În mod concret, grâul era semănat pe doar 75% din suprafaţa rezervată acestei culturi, un sfert din suprafaţa programată rămânând a fi semănată într-o perioadă ieşită bine din epoca optimă. La nivelul judeţului Botoşani, suprafaţa cu grâu de toamnă a rămas la aproximativ 30.000 de hectare”, menţiona Cristian Delibaş, directorul DAJ Botoşani.

PESTE 8 TONE/HA LA GRÂUL ROMÂNESC

Soiurilor de grâu create în ţara noastră se evidenţiază prin

• potenţial de producţie de peste 8 tone/ha;
• rezistenţă la iernare, la cădere şi la şiştăvire;
• toleranţă înaltă la boli foliare;
• valori nutritive şi tehnologice ridicate.

Specialiştii SCDA Secuieni Neamţ, în lucrarea ”Tehnologii de cultivare a unor plante de câmp în zona centrală a Moldovei”, publicată în 2020, subliniază că pe lângă soiurile mai vechi de grâu care se menţin (Alex, Beti PI, Noema I, Dropia, Izvor, etc), s-au creat noi soiuri care în anii favorabili au dat recolte de peste 8 tone/ha (Adelina, Andrada, Codru, Dacic, Dumitra, Miranda, Glosa, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, Semnal, Şimnic 60, Taisa, Trivale şi Grandur).