Fermierii nu au parte de liniște. Din contră, anul ăsta, totul pare să o ia razna, de la creșterea prețurilor până la situația geopolitică. Vremea nu vrea să se lase nici ea mai prejos și a început deja să ne dea bătăi de cap.
Ce înseamnă o iarnă ușoară?
În jumătatea sudică a țării, nu prea a fost iarnă. Poate doar temperaturile negative înregistrate în unele perioade din decembrie și ianuarie ne-au adus aminte că este sezonul hivernal. În multe zone ale țării, zăpada a fost doar o amintire.
Asta înseamnă că mai multe insecte care hibernează, pot să treacă cu bine de sezonul rece. În această categorie este și gândacul lucios (Meligethes aeneus). Deși rapița face parte din „meniul” multor specii de insecte fitofage, atât în toamnă, cât și primăvara, gândacul lucios este considerat dăunătorul numărul 1 al acestei culturi.
Gândacul lucios (M. aeneus): atac la bobocii nedesfăcuți
Meligethes, inamicul nr. 1!
1. Numărul mare de insecte
Studii efectuate în țara noastră au scos în evidență că, dintre toate speciile de insecte care dăunează rapița de toamna, cea mai pare pondere o are gândacul lucios.
2. Vremea favorizează zborul
În mod normal, insectele apar din locurile de iernare, când temperatura aerului este de 10-11oC și are tendință crescătoare, iar zborul în masă al acestora are loc când temperatura depășește 15oC. Calendaristic, acest lucru se întâmplă în a doua parte a lunii aprilie. Schimbările climatice, resimțite din plin și în țara noastră, au „dat peste cap calendarul”, astfel că în anii călduroși, mici gândăcei pot să își facă apariția încă din a doua parte a lunii martie, cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă!
3. Risc mare de a produce pagube
Insectele se hrănesc cu polen, fie provenit din organele florale încă nedesfăcute (boboci în diferite stadii), fie cu polenul provenit din stamine (după deschiderea organelor florale). Cele mai mari pagube se produc dacă gândacii lucioși se hrănesc când rapița se află în faza de îmbobocire. În acest caz, micile insecte distrug bobocii, în urma procesului de hrănire. Boboci distruși înseamnă mai puține siliceve, iar dacă populația dăunătorului dintr-o anumită solă cu rapiță, este ridicată, iar condițiile climatice sunt favorabile insectelor, atunci cultura poate să fie compromisă.
4. Răsărirea tardivă a rapiţei
Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât plantele au dezvoltare mai slabă. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care, toamna, plantele au răsărit tardiv. Acestea pot trece de iarnă, dar vor fi mai slab dezvoltate în primăvară. Dacă insectele apar mai devreme în câmp, în cazul unei primăveri mai călduroase, cum se prefigurează și în acest an, atunci „se aliniază astrele” pentru insecte iar pagubele provocate de acestea pot să fie mai ridicate. Prin urmare, dacă fermierii decid să păstreze cultura de rapiță, după ce a trecut iarna, aceasta trebuie protejată de atacul gândacului lucios.
Boboc de rapiță distrus în urma procesului de hrănire a gândacului lucios
Protecţia rapiţei în doi paşi
1. Monitorizarea culturii pentru a putea ști cât mai exact momentul sosirii primelor insecte în lan. Se amplasează în câmp capcanele entomologice. În general, acestea sunt galbene (culoarea atrage aceste insecte), fie plăci sau hârtie adezivă, fie bol umplut cu lichid și detergent. În ambele cazuri, capcanele se amplasează la înălțimea inflorescențelor rapiței, încă nedeschise. Se pot folosi aceleași capcane cu care s-a monitorizat zborul gărgărițelor tulpinilor (Ceutorhynchus napi), primăvara devreme. Pe lângă capcane, dacă avem o stație meteo automată în câmp, putem să monitorizăm evoluția temperaturilor aerului. Dacă s-au depășit 8oC și au tendință crescătoare, atunci trebuie să ne așteptăm ca peste câteva zile să apară insectele hibernante în lanul de rapiță.
2. Executarea unui tratament de combatere, în general cu insecticide de contact sau local sistemice, omologate pentru combaterea gândacului lucios.
Atacul gândacului lucios (M. aeneus) la florile deschise; în acest caz nu se înregistrează pagube în urma procesului de hrănire a insectelor
PED după stadiul culturii
Pentru Europa Centrală sau de Sud-Est (inclusi România), conform standardului Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP), pentru protecția culturii de rapiță (PP 2/8(1)), pragul economic de dăunare (PED), pentru combaterea gândacului lucios variază în funcție de stadiul de dezvoltare în care se găsește cultura, după apariția insectelor în lan.
• pentru o cultură de rapiță, cu dezvoltare normală, aflată în faza de muguri florali uniți, vizibili (BBCH 51), PED este de 3-4 insecte/plantă;
• în faze mai avansate, PED-ul crește (la BBCH 52-53 – muguri florali separați, crescuți deasupra frunzulițelor, este de 7-8 insecte/plantă;
• la BBCH 55-59 – muguri florali separați, pedunculii florali alungiți, este mai mare de 8 insecte/plantă);
• în cazul în care plantele sunt mai slab dezvoltate, PED-ul este de o insectă/plantă la BBCH 51, 2 insecte/plantă la BBCH 52-53, respectiv 2-3 insecte/plantă la BBCH 55-59.
Tratamentul pentru combaterea gândacului lucios, în cazul depășirii PED, se va efectua înaintea înfloririi rapiței. După înflorire, pe de o parte tratamentul nu se justifică, pe de altă parte trebuie protejate albinele și celelalte specii de polenizatori!
PRAGUL ECONOMIC DE DĂUNARE
După ce gândacul lucios și-a făcut apariția în lan trebuie să vedem dacă s-a depășit sau nu pragul economic de dăunare (PED). Pentru asta, trebuie să mergem în lanul de rapiță și să efectuăm sondaje, pe diagonala solei, alegând mai multe puncte de determinare (8-15), în funcție de mărimea parcelei. În cadrul fiecărui punct de determinare se aleg 25 de plante pe două rânduri paralele și se numără gândacii de pe inflorescențe.
un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea