un articol de

IOAN BORCEAN

În luna decembrie se definitivează structura culturilor pentru anul viitor, în funcţie de care se stabileşte asolamentul fermei şi se elaborează tehnologiile care se vor aplica. Punctul de pornire în planul culturilor îl reprezintă speciile agricole aflate deja în vegetaţie şi cele perene existente, precum şi obligaţiile prevăzute în contractele încheiate.

Noua PAC impune reconstrucţia ecologică a solurilor degradate, considerate bolnave, care în loc de 30 tone de organisme vii la hectar mai au circa 3 tone/ha. De asemenea, structura lor este distrusă şi conţinutul în humus diminuat, dominant fiind scheletul mineral.

Verigi tehnologice cruciale

Solurile pot fi distruse de fiecare verigă dintr-o tehnologie greşită. De aceea este importantă o analiză a tehnologiei începând cu structura culturilor, asolamentul, lucrările solului, nutriţia plantelor, lucrărilor de îngrijire şi recoltarea. Dintre acestea, trei sunt cruciale:

1. Asolamentul economiseşte resursele astfel:

• poate reechilibra solul şi reduce cu 40-50% necesarul de pesticide, prin diminuarea atacului de boli, dăunători şi a rezervei de buruieni;

• scade cu 30-50% cantităţile de azot necesar culturilor şi cu 20-40% cantităţile de fosfor şi potasiu.

Cele mai bune efecte se obţin când în asolament, cel puţin 20% din suprafaţă este destinată leguminoaselor. Lucerna şi trifoiul sporesc productivitatea cu 10%. Folosirea culturilor intermediare de mazăre, măzăriche, borceaguri mai aduce un spor de 8%.

2. Lucrările solului contribuie la ecologizarea solurilor dacă nu depreciază starea naturală a acestora, favorizând:

• formarea unei structuri granulare optime;

• reţinerea apei şi transmiterea acesteia în profunzime;

• prevenirea eroziunii;

• activitatea biologică se desfăşoară în bune condiţii;

• cantităţile de azot fixate pot fi de 10-20 kg/ha prin fixare liberă, 70-90 kg/ha prin fixare asociativă şi 60-300 kg/ha prin fixare simbiotică.

3. Fertilizarea cu azot. Dozele de îngrăşăminte chimice cu azot administrate vor fi stabilite prin lege. Deci devine importantă completarea dozelor de îngrăşăminte chimice cu azot obţinut din atmosferă prin alte metode. În tabelul 1 redăm unele precizări din literatura mondială de specialitate, privind fiecare din genurile de leguminoase cultivate în ţara noastră.

Cum calculăm doza optimă de azot?

Doza optimă economic şi ecologic necesară fiecărei culturi (DOEE) se calculează cu relaţia:

N_DOEE=N_C-(N_S + N_L + N_sn +N_min)

în care:

N_DOEE =doza de azot, optimă economic şi ecologic;

N_C = cantitatea de azot necesară culturii în funcţie de condiţiile de climă;

N_S =cantitatea de azot exprimată în kg/ha adusă ca urmare a fluxurilor de degradare biologică şi nitrificare;

N_L =azotul special adus prin fixare simbiotică după premergătoare leguminoase (kg/ha);

 N_sn=aportul de azot din surse neconvenţionale: azotul fixat biologic, liber sau asociativ (kg/ha).

N_min = azotul existent pe profilul solului (0-30 cm) la începutul toamnei sau al primăverii.

Cât azot extrag culturile de toamnă din sol?

Pentru a putea calcula necesarul de îngrăşăminte după relaţia prezentată anterior, redăm în tabelul 2 cantităţile de azot extrase de culturile semănate în această toamnă, necesar exprimat în kg s.a._./tonă de recoltă, la un necesar maxim, precum şi dozele maxime de azot aplicabile.

Faţă de datele prezentate în ţara noastră, în funcţie de tipurile de sol şi de factorii de restricţie (apă şi căldură), se impune o corecţie de 0,4-0,8% la cantitatea de azot extrasă.

 2 criterii majore de alegere a îngrăşămintelor

Acum, când se fac calcule privind necesarul de îngrăşăminte cu azot pentru culturile de toamnă, plantele sunt în diferite faze de vegetaţie: de la culturi bine răsărite şi înfrăţite şi până la culturi semănate târziu care sunt acum abia răsărite sau în curs de răsărire.

Indiferent de mersul vremii, este necesar să se facă determinări în câmp privind densitatea la răsărire, faza de vegetaţie şi starea fitosanitară a acestora. În funcţie de situaţia concretă, în fiecare fermă se vor lua deciziile necesare.

Nu vă orientaţi în cumpărarea îngrăşămintelor după preţul acestora, ci în funcţie de compatibilitatea lui cu reacţia solului pe care se va aplica. Astfel:

1. pe solurile acide nu se poate aplica sulfat de amoniu, deoarece el are o reacţie acidă;

2. pe solurile cu reacţie alcalină nu se poate aplica azotat de calciu, care are reacţie bazică.

Cu referire la momentul aplicării corecte fără a pierde azotul prin levigare (spălare) şi poluare, vom reveni cu precizări în perioada respectivă.

Click AICI şi află cât de importante sunt rotaţia culturilor şi fertilizarea în productivitatea culturilor!

TABELUL 1: CANTITATEA DE AZOT FIXATĂ BIOLOGIC

TABELUL 2: CANTITATEA DE AZOT EXTRASĂ DE CULTURILE SEMĂNATE ÎN TOAMNĂ

E TIMPUL SĂ CORECTĂM GREŞELILE TRECUTULUI

După decenii în care s-au elaborat tehnologii prin care s-a urmărit doar creşterea recoltelor, a venit vremea în care trebuie să fie corectate greşelile. Consider că ecologizarea tehnologiilor de cultivare a plantelor se va impune prin numeroase legi, obligatorii. Însă trebuie conştientizată importanţa acestor practici pentru viitorul omenirii. De fapt, modificările climatice grăbesc acest proces, apa nu se va mai pierde din sol prin lucrări necugetate, iar industria chimică trebuie să vină cu alte produse, acceptate de mediul în care se aplică.