„Principalul nostru obiectiv este să realizăm 500 de mii de tone pentru cei 500 de salariaţi care lucrează direct în câmp. Şi atunci am realiza obiectivul de o mie de tone pe cap de salariat. Pentru aceasta, va trebui să atingem 8 tone pe hectar la grâu, 9-10 tone pe hectar la orz, 15 tone pe hectar la porumb, 4.500 de kilograme pe hectar la soia şi măcar 4.000 de kilograme pe hectar la floarea soarelui. Am realizat deja aceste producţii pe anumite sole, în unele ferme. Necazul este că, de exemplu, la grâu, mult mai greu creşti de la 7.500 la 8.000 de kilograme pe hectar, decât ai creşte de la 3.500 de kilograme la 5 tone pe hectar. Numai prin practicarea unei agriculturi de precizie putem să ajungem la acest nivel de producţie. Dar nu e importantă numai prodcuţia, ci şi să ai nişte costuri rezonabile. Şi calitatea este foarte importantă, că nu poţi vinde, altfel”, spune Lucian Buzdugan, preşedintele Consiliului de Administraţie al Agricost, societate care exploatează 57.000 ha în Insula Mare a Brăilei.
Cationii neutralizează substanţa activă
Pentru a reduce costurile pe hectar, au căutat să reducă dozele de pesticide pe unitatea de suprafaţă. Agricost foloseşte pesticide de aproape 6 milioane de euro pe an.
„Până nu demult, foloseam la formarea soluţiei utilizate în aplicarea pesticidelor 200 de litri de apă pe hectar, pe care o luam din sistemul nostru de desecare. Apa din Insula Mare a Brăilei este foarte dură, cu PH-ul mult peste opt, dat de cantitatea prea mare de cationi de calciu şi cationi ai metalelor, cum sunt cei ferici, feroşi şi de mangan. Din cauza acestor cationi, o parte din substanţa activă se neutraliza, transformându-se într-un precipitat care nu mai avea nici o valoare”, explică Buzdugan.
Economie de pesticide şi de apă
Ideea i-a venit după ce a văzut, în Franţa, într-o exploataţie viticolă, o staţie de demineralizare a apei. Cu circa 1 milion de euro au fost construite în Insula Mare a Brăilei 30 de astfel de staţii, în cele 29 de ferme, plus una de rezervă. Fiecare staţie asigură apa pentru tratarea a 2.000 de hectare. Debitul asigurat de fiecare staţie este de 15 metri cubi pe oră. „În prima parte, această staţie are funcţia de a rezolva curăţirea de impurităţi a apei, printr-un filtru automat. A doua fază este demineralizarea apei, care se realizează prin două rezervoare, care funcţionează alternativ, prin care trece apa. Practic, o răşină reţine toţi cationii, în final ieşind o apă cu puritatea de aproape sută la sută. A treia etapă este obţinerea unui anumit PH, de care ai nevoie în funcţie de cerinţa substanţei pe care o foloseşti. Astfel, toate cauzele care pot duce la inhibarea unei părţi din pesticidul pe care îl foloseşti sunt anulate. În acest fel, poţi reduce norma de produs recomandată cu 15 până la 25 la sută, deci o medie de 20 la sută”, detaliază preşedintele CA Agricost.
În cazul Agricost, 20% din costurile cu pesticidele înseamnă circa 1 milion de euro pe an.
În plus, au redus şi norma de apă utilizată la aplicarea pesticidelor, de la 200 de litri pe hectar, la 100 de litri pe hectar şi vor să ajungă chiar până la 80 de litri pe hectar, ceea ce reprezintă o reducere de costuri substanţială.
„Recomand tuturor fermierilor. Dacă nu au două mii de hectare, să se unească trei, patru ferme şi să îşi facă o astfel de staţie”, mai spune Lucian Buzdugan.
Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)
