În alte colţuri ale lumii se desfăşoară cercetări intense pentru găsirea de noi substanţe active, care să realizeze o combatere cât mai ţintită asupra dăunătorului, să aibă un impact cât mai mic asupra entomofaunei utile şi a mediului înconjurător şi să le înlocuiască pe cele care deja nu au mai primit aprobare.

5857 de patente pentru PPP

Printre substanţele active noi ar putea fi alternative şi la neonicotinoide, folosite la tratamentul seminţelor, „scoase în afara legii” în UE. Cu ocazia participării la Congresul Internaţional de Protecţia Plantelor (IPPC) care s-a ţinut în Hyderabad, India în noiembrie 2019, am aflat multe informaţii interesante despre stadiul actual al cercetărilor privind găsirea de noi molecule folosite pentru protecţia plantelor. Astfel, în perioada 2008-2016, numărul total de patente depuse (substanţe active noi care intră în componenţa pesticidelor) a fost de 5857, din care, numai în China au fost 2358 patente, în Japonia 706 patente, în SUA 516 patente, în Coreea de Sud 230 patente, în timp ce în Rusia, numărul patentelor a fost de 56.

 Răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis)

UE e codaşă la produsele noi

Este de remarcat faptul că cele mai multe patente din perioada analizată au fost în trei ţări din Asia şi anume China, Japonia şi Coreea. În acelaşi timp, în Europa, numărul de patente este în scădere, iar acest trend se va păstra şi în următorul deceniu, ca urmare a reglementărilor din ce în ce mai severe, la nivelul UE, pentru omologarea noilor substanţe active.

Diamidele luptă cu dăunătorii

Pe termen mediu şi lung, trendul în domeniul insecticidelor este dezvoltarea substanţelor active din clasa diamidelor. Aceasta este o clasă nouă de insecticide cu acţiune asupra sistemului muscular al insectelor, afectând receptorii ryanodinici, perturbând fluxul de calciu dintre aceştia şi, drept rezultat, insectele nu se mai pot hrăni şi mor în cîteva zile.

Insecticidele diamide prezintă eficacitate ridicată, la doze scăzute, în combaterea unei game variate de dăunători ai culturilor agricole şi horticole (în special lepidopterele), având toxicitate foarte redusă faţă de mamifere şi organismele acvatice, precum şi toxicitate redusă pentru albine, polenizatori sau entomofauna utilă (paraziţii sau prădătorii dăunătorilor). Insecticidele diamide pot fi folosite cu succes în strategia de combatere integrată a dăunătorilor culturilor agricole şi horticole. Exemplificăm cu două substanţe active din clasa diamidelor.

 Viermele sârmă (Agriotes spp.)

1. TETRANILIPROL VS. LEPIDEOPTERA

Substanţa activă tetraniliprol are o eficacitate foarte ridicată în combaterea defoliatorilor şi a minatorilor dar, în acelaşi timp, are şi efect asupra unor specii de insecte cu aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt (când sunt folosite în combinaţie cu alte insecticide). Majoritatea dăunătorilor ţintă aparţin ordinelor Lepideoptera, Coleoptera şi Diptera. Insecticidul se poate aplica atât ca tratament foliar, cât şi ca tratament la sol (sub formă de granule). Este un insecticid sistemic, care se translocă rapid în plante după aplicare.

Ca şi insecticidele pe bază de chlorantraniliprole, cele pe bază de tetraniliprol sunt aplicate în doze reduse (50-200 g p.c./ha), având o eficacitate foarte ridicată în combaterea dăunătorilor din culturile de orez, porumb, trestie de zahăr, tomate, vinete, roşii, ardei, cartofi, pomi fructiferi, viţă de vie, plante ornamentale. De asemenea, în urma testelor efectuate, atât în condiţii de laborator cât şi în condiţii de câmp, tetraniliprolul a prezentat selectivitate ridicată pentru polenizatori, dar şi pentru entomofauna utilă.

Omida fructificaţiilor, adult (Helicoverpa armigera) 

2. NOUA GENERAŢIE: CYCLANILIPROLE

O altă substanţă activă din clasa diamidelor este cyclaniliprole (cyclapryn). Insecticidul de nouă generaţie a fost omologat în Coreea de Sud, în anul 2017, fiind în procedură de omologare în Japonia, Australia, Canada şi SUA.

În urma experienţelor efectuate, atât în condiţii de câmp cât şi în laborator, s-a constatat faptul că substanţa activă cyclaniliprole are o eficacitate foarte ridicată în combaterea unor dăunători problemă din culturile agricole şi horticole (cultivate atât în câmp cât şi spaţii protejate), cum ar fi: omida fructificaţiilor (Helicoverpa armigera), molia verzei (Plutella xylostella), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), tripsul californian (Frankliniella occidentalis), tripsul tutunului (Thrips tabaci), musculiţa albă a tutunului (Bremisia tabaci), musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) sau musculiţa de oţet (Drosophila melanogaster).

ALTERNATIVĂ PENTRU COMBATERE

Comparativ cu insecticidele din clasa piretroizilor de sinteză sau a neonicotinoidelor, cele pe bază de cyclaniliprole au acţiune mult mai rapidă şi o activitate reziduală mult mai ridicată. Prin urmare,cyclaniliprolul, ar putea fi o posibilă alternativă atât pentru combaterea adulţilor răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) cât şi pentru combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) sau a omizii fructificaţiilor (Helicoverpa armigera).

ATENŢIE!

Insecticidele pe bază de tetraniliprol nu se pot aplica când culturile se află în faza de înflorit, atunci când activitatea albinelor şi a polenizatorilor este maximă. Tetraniliprolul este recomandat în programele de combatere integrată ale dăunătorilor, mai ales în cazurile în care s-au semnalat fenomene de rezistenţă la insecticidele organofosforice, piretroizi de sinteză sau neonicotinoide. / ROBOTUL FERMY, Specialist Agri 4.0

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) este unul dintre cei mai periculoşi dăunători ai porumbului. Cum putem proteja culturile?

Putem prognoza eventualele invazii de insecte? Click AICI şi află cum poţi să previi atacul de Tanymecus în acest an!

Asia vine tare din urmă cu noi substanţe active pentru combaterea dăunătorilor. Întrebarea este câte din aceste noi descoperiri ale ştiinţei vor fi disponibile şi în ţările Uniunii Europene?

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea