Mai pe scurt, seceta se instalează atunci când intervalul fără precipitații este de 10 zile vara și 14 zile iarna.
Perioadele secetoase au devenit tot mai frecvente pe teritoriul țării noastre şi sunt dificil de prognozat pe o perioadă mai lungă.

CUM REDUCEM RISCURILE?

O anumită orientare a tehnologiei o putem avea prin determinarea proviziei de apă pe stratul 0-200 cm. Dacă toamna solul conține 14% apă și primăvara 20-24%, atunci putem spune că sunt perspective bune.
Însă pentru a reduce riscurile, cel mai corect ar fi să pornim încă de la înființarea culturilor de la ideea că va fi secetă. În cazul fericit în care acest fenomen nu se va instala, o serie de elemente tehnologice pot fi adăugate pe parcursul perioadei de vegetație.

15 MĂSURI TEHNOLOGICE

Fiecare fermier poate lua o serie de măsuri care să întârzie și să reducă, pe cât de mult posibil, din efectele secetei. Iată câteva recomandări:

1. Terenul să fie mărunțit, corect afânat, cu o bună permeabilitate pentru a înmagazina maximum de apă din precipitații. Nici prea afânat nu este indicat pentru că circulă aerul prin sol și antrenează apa pe care o evaporă și totodată, intensifică mineralizarea humusului. Afânarea să nu depășească nivelul de creștere a rădăcinilor pentru a nu se pierde apa în pânza freatică.
2. Solul să se mențină mărunțit și nivelat, pentru a împiedica pierderile de apă prin evaporare. Mulciul de la suprafaţa solului poate fi format din diferite resturi organice sau să fie mulciul natural al solului prin care se reduc pierderile de apă de peste 3 ori și totodată se menține răcoarea în sol, favorabilă creșterii rădăcinilor și activității microorganismelor. S-a constatat că atunci când în aer sunt 48oC, sub stratul de mulci, la 1 cm adâncime, temperatura este de 27oC!
3. Patul germinativ să fie pregătit în ziua sau în preziua semănatului, printr-o singură trecere și numai până la adâncimea de semănat. În niciun caz nu se va folosi grapa cu discuri care vântură solul cu mari pierderi de apă, de până la 28%; în plus, această unealtă nu poate asigura un „pat tare”.
4. Solul să fie bogat în materie organică prin care se crește capacitatea de reținere a apei cu 20% iar humusul reține de 4-5 ori mai multă apă, întârziind cu 2 săptămâni efectele secetei.
5. Un asolament rațional, cu o rotație corectă a culturilor din care să nu lipsească sola cu leguminoase pentru boabe, asigură o bună aprovizionare cu apă și o fertilitate ridicată reducând din efectele secetei.
6. Să se asigure o fertilizare echilibrată, cu doze mai reduse de îngrășăminte în primele faze de vegetație, pentru a nu se concentra soluția solului greu de absorbit de către plante. În timpul vegetației, în funcție de evoluția climatică, se va completa inclusiv prin stropiri foliare.
7. Semănatul să se efectueze mai devreme, concomitent cu aplicarea de îngrășăminte starter care stimulează germinarea și răsărirea și asigură o creștere rapidă în primele faze de vegetație, astfel încât înflorirea – fructificarea să se desfășoare înainte de instalarea secetei și arșiței.
8. Să se realizeze o densitate mai redusă a plantelor dar acestea să fie uniform repartizate, fără goluri în care pot crește buruienile. O densitate uniformă asigură menținerea umidității ridicate în cultură, reducând pierderile de apă prin transpirația plantelor.
9. Efectuarea de prașile pentru a reduce îmburuienările şi pentru a împiedica pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului; prin prașile se astupă crăpăturile prin care se pierde cu 18% mai multă apă.
10. Orientarea rândurilor pe direcția N-S pentru a asigura o umbrire între rânduri, cu reducerea încălzirii exagerate a frunzelor și a pierderilor de apă.
11. Practicarea agriculturii conservative și a culturilor verzi care asigură o bună gestionare a apei din sol, cu efect favorabil în întârzierea secetei.
12. Se vor lua măsuri de protecție a plantelor deoarece plantele atacate de boli și dăunători devin stresate și astfel crește consumul de apă, mai ales în zonele atacate.
13. Plantarea perdelelor forestiere de protecție asigură condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea plantelor. Între perdele se depune strat gros și uniform de zăpadă și din fiecare 10 cm grosime ai stratului de zăpadă rezultă 300 mc/ha de apă. Totodată, între perdele viteza vântului este redusă şi astfel se reduc şi pierderile de apă.
14. În câmpul liber sunt indicate măsuri de reținere a zăpezii pe teren; dacă se împrăștie straturi de paie peste zăpadă se întârzie cu 7 zile topirea zăpezii și se acumulează în sol 36 mm apă în plus, atât de necesari pe timp secetos!
15. Foarte important este să se cultive specii de plante mai rezistente la secetă, iar în cadrul acestora, soiurile şi hibrizii cu perioadă de vegetație mai scurtă, cu consum specific de apă mai mic și cu modificări morfo-fiziologice adecvate.

CULTURI REZISTENTE LA SECETĂ

Prin măsuri de genetică și ameliorare se urmărește crearea de cultivare cu următoarele caracteristici:

• masa vegetativă aeriană mai redusă decât volumul sistemului radicular;
• rădăcini adânci, ramificate, cu peri denși;
• cu frunze mici, erecte, cu procent ridicat de clorofilă și acid ascorbic;
• cu stomate mai puține, mai mici, așezate în adâncitură și acoperite cu peri;
• frunze cu cuticula groasă și acoperite cu strat de ceară;
• să aibă sucul celular cu presiune osmotică ridicată;
• protoplasma celulelor mai elastică, să suporte deshidratarea și să-și revină;
• procesele de respirație și transpirație ale plantelor mai reduse;
• să acumuleze acizi organici care pot neutraliza amoniacul rezultat din degradarea protoplasmei la temperaturi ridicate.

Plantele cu asemenea caracteristici, alături de măsurile menționate în articol, pot da recolte satisfăcătoare chiar și pe timp secetos!

3 SEMNE CARE INDICĂ SECETA

1. Seceta pedologică se manifestă atunci când solul nu mai poate furniza plantelor apa necesară.
2. Seceta atmosferică se manifestă atunci când tempraturile sunt ridicate și umiditatea relativă a aerului este scăzută.
3. Sunt considerate zile de secetă și arșiță atunci când temperatura diurnă depășește 32oC iar umiditatea atmosferică este sub 30%.

STRATEGIA ANTI-SECETĂ
Am fost la semănat floarea soarelui împreună cu Andrei Badea, inginerul agronom al fermei Monteagro Invest din jud. Dâmboviţa, şi am aflat cum poţi să obţii profit în fermă atunci când nu te ajută nici solul şi nici vremea. Click AICI şi vezi care sunt strategiile tânărului fermier în lupta cu seceta!

Schimbările climatice şi seceta sunt inamicul numărul 1 al fermelor vegetale! Anii agricoli precedenţi au dovedit-o din plin! Cum putem limita dezastrul?

un articol de
VASILE POPESCU