1. Regim hidric parţial percolativ este caracteristic solurilor cu deficit de umiditate (zonă de stepă) şi când apa freatică se află la adâncime mai mare, neputând influenţa umiditatea solului. Ia este mai mic de 25 iar ETP este mai mare decât precipitaţiile din zonă.
2. Regimul hidric periodic percolativ se întâlneşte în zonele de silvostepă. Aici curentul de apă, la anumite intervale, ajunge la pânza freatică, adică percolarea afectează periodic întregul profil de sol. Ia are valori de 26-35 iar ETP este egală cu precipitaţiile.
3. Regimul hidric percolativ se întâlneşte în zonele mai umede de păduri de câmpie, deal şi podiş. Aici curentul de apă percolează anual stratul de sol, până la pânza freatică. Ia are valori de 35-45 iar ETP este mai mică decât precipitaţiile.
4. Regimul hidric percolativ repetat este caracteristic zonelor alpine, în care percolarea are loc de mai multe ori pe an. Ia este mai mare de 45 iar ETP este mult mai mică decât precipitaţiile.
5. Regimul hidric exudativ se întâlneşte în zona de stepă şi silvostepă, dar cu pânza freatică mai spre suprafaţă (sub 3 m – adâncimea critică) şi există un curent ascendent de apă care umezeşte solul până la suprafaţă. Exudativ înseamnă că solul pierde prin evaporare mai multă apă decât primeşte din precipitaţii. Solul este permanent umezit.
6. Regim hidric exudatuv în profunzime se găseşte în zone cu pânza freatică la adâncimi mai mari de 3 m şi curentul ascendent de apă umezeşte solul numai în partea inferioară a profilului.
7. Regim hidric freatic stagnant prezent în zone cu pânză freatică la peste 3 m adâncime, dar în condiţii de climă umedă. Aici evaporarea nu depăşeşte nici apa provenită din precipitaţii, astfel încât apa ridicată din pânza freatică este apă stagnantă.
8. Regim hidric freatic stagnant de profunzime. Aici apa are caracter stagnant numai la baza profilului de sol.
9. Regim hidric stagnant se întâlneşte în solurile greu permeabile, în condiţii de climă umedă. Ca urmare a stagnării apei, solul prezintă exces de umiditate în partea superioară, uneori chiar de la suprafaţă.
10. Regim hidric de irigaţii se întâlneşte în perimetrele irigate. Prin aplicarea irigaţiilor se produce o umectare mai profundă şi repetată a solului, fără a se schimba regimul hidric natural al acestuia.
un articol de
VASILE POPESCU
