Adunarea Generală a fost convocată din cauza a două deficienţe majore în activitatea Federaţiei: eliminarea vizei asociaţiilor ca şi condiţie obligatorie pentru acordarea CNDP pentru crescătorii de vaci în 2011 şi faptul că Federaţia a pierdut acreditarea pentru efectuarea Controlului Oficial al Producţiei (COP).

Noua conducere a FCBR şi obiectivele acesteia vor fi comunicate, oficial, după prima şedinţă a noului Consiliu Director al Federaţiei, care va avea loc după 22 august a.c., ne-a spus Claudiu Frânc. Potrivit lui Viorel Hapenciuc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci cu Lapte din Timiş, sediul Federaţiei ar putea fi mutat în Alba, unde Consiulul Judeţean va pune la dispoziţie un spaţiu.

Mircea Ciurea ne-a declarat, dezamăgit de discuţiile contradictorii din cadrul Federaţiei, că a refuzat să mai facă parte din vreo structură de conducere a FCBR, deşi a primit propuneri să candideze pentru o nouă funcţie.

Ce se întâmplă când schimbi regula în timpul jocului?

Ministerul Agriculturii a modificat, la 1 august 2011, condiţiile de acordare a sprijinului, după ce reprezentanţii Comisiei au atras atenţia că obligativitatea vizei din partea asociaţiilor de crescători de animale nu respectă reglementările privind acordarea primei pe exploataţie la specia bovine.

„Practic, CNDP-ul nu a fost reglementat ca un sprijin pe cap de animal, ci pe exploataţie. De aceea nici nu mai contează că mai ai sau nu mai ai animalele pe care le aveai la data de referinţă de 31 ianuarie 2008. Din moment ce nu ai desfiinţat exploataţia, conform reglementărilor europene, ai dreptul să iei subvenţia.

Ori, în acest mod, se considera că este un ajutor cuplat în funcţie de numărul de capete din exploataţie. Şi atunci, noi ce certificam prin viza respectivă? Pentru ovine nu este dată de referinţă, e cu totul altă situaţie”, ne declara, la data respectivă, Mircea Ciurea, încă preşedinte al FCBR.

„Eu am spus clar, de la început, că e o mârşăvie ordinară. La CNDP nu există un control al efectivelor. Este un drept câştigat la o dată istorică şi nu mai ai ce să verifici, decât dacă există sau nu exploataţia, ceea ce nu au cum să facă asociaţiile”, ne-a spus Costel Caraş, preşedintele Asociaţiei Holstein Ro.

Cu toate că a fost contestată de o mare parte dintre preşedinţii asociaţiilor de crescători de bovine din ţară, decizia eliminării vizelor a fost aprobată de Mircea Ciurea, care afirma, la începutul lui august, că, deşi măsura iniţială era benefică, fiind un stimulent pentru asocierea crescătorilor de bovine şi un mod de a avea o evidenţă mai corectă e efectivelor, prin menţinerea acesteia, crescătorii riscau să piardă sprijinul financiar.

„Eu m-am zbătut pentru viza asta. Dar în condiţiile în care Comisia nu-ţi dă voie să faci aşa ceva şi se ajunsese, practic, la o ţigănie în felul cum era aplicată această măsură cu viza, era la mintea cocoşului că voi fi de acord să fie scoasă, plus că, în momentul când am introdus-o, am hotărât că dacă Uniunea Europeană nu este de acord, vom renunţa la ea”, ne-a mai spus Ciurea.

Acesta a admis că şi-a dat consimţământul ca viza să fie eliminată după ce a discutat cu reprezentanţii ministerului despre poziţia UE, făcând referire la Infograma din 22 iulie 2011, comunicată Ministerului Agriculturii de Reprezentanţa permanentă a României la UE, document care, potrivit ministerului, a stat la baza deciziei de a elimina viza asociaţiilor. Claudiu Frânc susţine, însă, că nu a fost o notificare oficială din partea Comisiei, ci o atenţionare care spunea că există posibilitatea să existe probleme la evaluarea din luna octombrie.

 „Ministerul nu a vrut să ne asculte la elaborarea actului, ca să putem face ordine: cine pune această viză şi cum. Puteam să rezolvăm o problemă: eliminarea celor care nu au animale”, ne-a declarat Frânc, noul preşedinte al FCBR.

Problema este, însă, că în felul în care este reglementată acordarea sprijinului în prezent, legea îi acoperă pe cei care nu mai au animale. Ajutorul de stat va fi renegociat anul viitor şi va putea fi acordat sub o formă diferită de-abia din 2013.

„Vine Cioloş şi ne spune , Vine ministrul Tabără şi ne spune , toate instituţiile spun acelaşi lucru şi, când vrem să ne asociem, vin şi ne dau în cap”, a adăugat noul preşedinte al FCBR.

„Nu trebuia să cedăm. Acum aveam ocazia să ne întărim şi ne-au dat peste nas. Nu le convine să fie asociaţii puternice, că vin şi le bat cu pumnul în masă. La un moment dat, într-o discuţie, Tabără m-a întrebat: Tu, dacă ai fi ministru, ai vrea să întăreşti asociaţiile, să ai asociaţii puternice? – N-aş vrea, că toată ziua ar fi la poarta ministerului. – Păi, vezi? Nici eu nu vreau!”, susţine Viorel Hapenciuc.
Acesta recunoaşte, însă, că au fost probleme în felul cum a fost pusă în practică această măsură.

„Ordinul iniţial a fost conceput greşit. Noi am vorbit ca doar asociaţiile judeţene care au bilanţul depus la zi, care plătesc bani la bugetul statului, să poată pune vize, şi atunci îi elimina pe toţi ăştia care au o ştampilă în buzunar şi iau bani degeaba, dar ne-am trezit la APIA că mai sunt încă şapte asociaţii în judeţul Timiş.

Pînă acum n-a fost nici una şi acum mai sunt şapte. Mulţi au înfiinţat asociaţii doar ca să poată pune ştampila şi încasa bani, plus că au fost şi asociaţii care care au cerut bani pe trei ani în urmă.

Am auzit că a fost inclusiv o asociaţie de albine care şi-a făcut în cinci minute un act adiţional şi şi-a trecut în domeniul de activitate şi bovine ca să ia bani. Noi am luat un leu pe cap de animal pe lună, începînd de la data înscrierii, pentru cei care nu erau membrii ai asociaţiei”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci cu Lapte din Timiş.

„Se ajunsese la o situaţie foarte urâtă. Era bătaie cine să pună viza. Nu asta este menirea noastră, ca asociaţii, să încasăm bani de la oameni cu japca. Noi trebuie să facem servicii, ca să vină omul să plătească de bunăvoie, nu să stăm în curte la APIA, să punem ştampila şi să percepem cotizaţia. Din păcate, unele asociaţii au înţeles să îşi rezolve problemele financiare în acest fel”, a detaliat şi Mircea Ciurea.

Potrivit reprezentanţilor FCBR, până la 1 august 2011, în jur de jumătate din crescătorii de bovine din toată ţara au depus cererile pentru CNDP pe 2011.

„Cei care cu un tupeu fără margini au îndrăznit să pună o ştampilă şi să ceară bani de la fermieri, cu zecile, şi unii chiar cu sutele de milioane, trebuie să dea banii înapoi ca să fie toţi în aceeaşi regulă. Nimeni nu trebuie să plătească bani ca să i se pună o ştampilă. Cei care au luat bani cu japca de la fermieri, într-un concubinaj jegos cu APIA, să dea banii înapoi.

La Constanţa e un fermier care a plătit 140 de milioane de lei ca să i se pună o ştampilă”, ne-a declarat Costel Caraş, care a îndemnat cescătorii de bovine care au plătit asociaţiilor pentru viză să îşi ceară banii înapoi, deşi a recunoscut că nu ştie, concret, cum i-ar putea recupera.

Referitor la pierderea acreditării pentru COP, Frânc susţine că acest eşec a fost posibil din cauză că responsabilii de această problemă din fosta conducere a Federaţiei nu au depus documentaţia completă necesară la timp. Vom reveni cu detalii despre situaţia COP în sectorul bovine în numerele viitoare.