Însă, preşedintele Traian Băsescu a respins proiectul şi a trimis Senatului cererea de reexaminare asupra Legii, în 7 ianuarie a.c. Motivele care au stat la baza cererii de reexaminare a legii privind vânzarea terenurilor agricole le puteţi citi în ediţia din ianuarie a revistei Ferma şi pe www.agroinfo.ro.
Din textul trimis la promulgare a fost exclus dreptul de preemţiune pentru tinerii până în 40 de ani. Înstrăinarea, prin vânzare, se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, persoanelor care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, precum şi al Statului Român, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale.
Prevederile acestei legi nu se aplică însă antecontractelor şi pactelor de opţiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a legii, precum nici vânzării-cumpărării de terenuri între rude până la gradul trei, inclusiv.
Cerealele au dus pe plus balanţa comercială
În primele nouă luni din 2013, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a fost pe plus cu 3,2 mil. euro, comparativ cu un deficit de 494 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2012.
Potrivit datelor MADR, România a exportat în primele nouă luni din 2013 peste 8,1 mil. tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Sumele încasate au totalizat 3,509 mld. euro, în creştere cu 21,8% faţă de perioada similară a anului trecut, când au fost încasate numai 2,882 mld. euro.
Exporturile de cereale au reprezentat 38,9% din totalul încasărilor pe primele nouă luni din 2013: grâu – 683,2 mil. euro pentru 3,24 mil. tone, porumb – 355,2 mil. euro pentru 1,24 mil. tone, orz – 206,3 mil. euro pentru peste 1 mil. tone şi seminţe de floarea soarelui – 327,9 mil. euro pentru 732,3 tone.
Importurile de produse agroalimentare în primele nouă luni din 2013 au fost de 3,506 mld. euro, mai mici decât cele din aceeaşi perioadă din 2012.
Împrumut pentru plata SAPS
MADR va împrumuta 6,3 mld. lei de la Ministerul Finanţelor Publice pentru plata SAPS, conform unei HG aprobate în 23 decembrie 2013, după promulgarea bugetului de stat pe 2014. Suma va fi rambursată de MADR după decontarea de către CE.
Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, din aceşti bani va fi plătit restul de 50% din SAPS pe 2013, iar plăţile ar urma să fie efectuate după 6 ianuarie 2014. APIA a plătit până acum 61 euro/ha ca avans din SAPS.
Pentru SAPS 2013, suma alocată României din FEGA este de 1,403 mld. euro. Cuantumul SAPS pe 2013 este de 139,17 euro/ha, din care, după corecţia liniară cauzată de suprafaţa solicitată mai mare decât cea negociată cu UE, agricultorii nu vor primi mai mult de 125 euro/ha. Guvernul va plăti suplimentar încă 21 euro/ha din bugetul naţional.
INFO
UE VS. OMG
Porumb TC1507
Comisia pentru Mediu a Parlamentului European a respins, cu două treimi din voturi, autorizarea culturii porumbului modificat genetic TC1507, produs de Pioneer.
CE a fost obligată de Curtea de Justiţie a UE să ia o decizie privind cererea de autorizare depusă de Pioneer în 2001, dar blocată din 2009. România şi încă cinci state UE au votat, în 2009, pentru cultivare, în timp ce 12 ţări au votat împotrivă. Statele UE trebuie să ia o decizie finală până în februarie 2014. Dacă nu se întruneşte o majoritate calificată pro sau contra, autorizarea culturii va fi considerată aprobată.
Cartoful BASF Amflora
Tribunalul UE a anulat, în decembrie 2013, decizia CE din martie 2010, de a autorizare a cultivării cartofului MG Amflora, produs de BASF. Instanţa europeană a invocat nerespectarea procedurilor de autorizare, în special faptul că statele UE nu au fost consultate de Comisie.
Amflora era una din cele două culturi MG autorizate în UE, alături de porumbul MON810 al Monsanto.
INTERNAŢIONAL
Conferinţă FAO, la Bucureşti
A 29-a Conferinţă Regională pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) va fi organizată la Bucureşti, în 29 martie – 4 aprilie 2014. Subiectul central va fi risipa de alimente şi deşeurile alimentare. Alte subiecte de discuţie vor include fermele de familie.
