Este al doilea an în care se cultivă cânepă românească la Gâlgăul Almașului, în cadrul proiectului „Drumul inului și cânepii”, inițiat de Leontina Prodan. Evenimentul a dorit să promoveze și să aducă în actualitate cea mai veche plantă cultivată pe Pământ și una din tradițiile ancestrale ale satului nostru: cultura și prelucrarea plantelor tehnice.
Prin această inițiativă, ACTIS vrea să atenționeze Guvernul asupra aberațiilor legislative care au distrus o industrie reprezentativă a României, să conștientizeze populația asupra potențialului plantelor tehnice tradiționale – inul și cânepa, utilizabile 100% în gospodăria țărănească, dar și o alternativă ecologică la viața sănătoasă, precum și să evidențieze potențialul agro-turistic și cultural al populației rurale, prin relansarea meseriilor și meștesugurilor tradiționale.
La eveniment au fost prezenți specialiști din Stațiunile de Cecetări Agricole, autori ai celor mai bune soiuri omologate de in și cânepă.
„Fibrele de aur” ale României
Potrivit ACTIS, România are încă soiuri autohtone certificate, recunoscute pe plan mondial, precum și condiții pedoclimatice deosebite pentru cultivarea de cânepă și de in. Sămânța românească de cânepă și in a fost salvată, în al 12-lea ceas, de specialiști al căror nume merită respect: Rodica Maxi (Carei), Carmela Duma (Lovrin, Timiș), Constantin Gauca (Secuieni, Neamț).
Alte avantaje ale acestor culturi sunt faptul că se poate utiliza întreaga plantă, atât la in, cât și la cânepă, existând posibilități de procesare manuală și industrială pentru obținerea de fibră, fir, țesături, sfoară, ulei, ceaiuri, medicamente, sursă de combustibil lichid și solid, materie primă pentru hârtie, izolant fonic și termic în construcții, așternut pentru animale, plantă de asolament, aliment, furaj, compost pentru ciupercării.
In plus, cererea de produse din in și cânepă este tot mai mare, atât în țară, cât și în străinătate, iar produsele au o calitate superioară: naturale, ecologice, biodegradabile. Potrivit reprezentanților ACTIS, Combinatul Canah procesează în prezent 5 tone de sămânță de cânepă din China și Franța, dar mai există și alți mici procesatori care nu au materie primă românească.
Cauzele declinului unei tradiții profitabile
Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura inului și a cânepii și locul IV în lume. ~n 1989, au fost însămânțate cca. 56.000 ha cu cânepă. Potrivit datelor MADR, în 2010 au fost cultivate cu in și cânepă pentru fibră 23,6 ha, realizându-se o producție medie de 339 kg/ha și o producție totală de 8 tone. Atât suprafața, cât și producția au crescut însă considerabil în perioada 2010-2014. Astfel, în 2014, au fost cultivate peste 765 ha și a fost obținută o producție totală de in și cânepă pentru fibră de 678 tone, cu o productivitate medie de 886 kg/ha.
Potrivit ACTIS, printre cauzele acestui declin sunt legislația restrictivă, distrugerea unităților de procesare (51 de topitorii, filaturi, țesătorii), birocrație în obținerea avizelor, controale permanente ale diverselor instituții, de către funcționari incompetenți și neinformați, lipsa unei strategii bine definite a guvernelor după 1989, dispariția Stațiunilor de Cercetare Agricolă, pericolul dispariției seminței românești autentice. A contribuit și manipularea intenționată a termenilor de cannabis, etnobotanice, fără să se facă mențiunea clară „cânepa românească nu este drog!
Ca să salveze o tradiție ce ar putea fi profitabilă pentru micii fermieri, reprezentanții ACTIS propun realizarea unui studiu de eficiență a culturilor de in și cânepă pe suprafețe mici, de la 10 ari la 2 ha, crearea unei rețele de informații între micii producători, precum și înființarea de cooperative între cultivatori la fazele de procesare, promovare și valorificare.
In primăvara lui 2015, ACTIS a achiziționat câte 10 kg de sămânță de cânepă de la Lovrin, Carei și Secuieni (soiurile Zenit, Silvana și Secuieni Jubileu), punând apoi la dispoziția micilor gospodării țărănești cantități de 1-5 kg necesare înființării de culturi autorizate în sistem gospodăresc. Pentru culturi de in, agricultorii pot apela la Stațiunea Livada – Satu Mare sau la Fundulea București.
Micii fermieri interesați pot schimba informații și în mediul online, pe grupurile Facebook: Cânepa Românească, Plante medicinale, Leontina Prodan, Vreau să cultiv Cânepă.
