În gestaţia avansată a oilor, fetusul se măreşte cu 85-88%; metabolismul mamei creşte cu circa 20%, iar greutatea ei corporală poate avea 10-12 kg în plus comparativ cu perioada premergătoare gestaţiei. Totodată, acum se creează rezerve corporale pentru susţinerea producţiei de lapte viitoare, iar cerinţele de hrană cresc mult, în special pentru proteină, calciu (Ca) şi fosfor (P).
Producţiile ovinelor sunt determinate în proporţie de 50-70% de condiţiile de mediu, iar alimentaţia este factorul determinant. Procesele digestive la ovine sunt asemănătoare cu ale taurinelor, putându-se observa totuşi unele diferenţe:
• spre deosebire de bovine, ovinele digeră mai bine (cu 4%) proteina, SEN cu 12% şi grăsimea cu 15%, dar mai slab (cu 17%) celuloza;
• ovinele valorifică mai bine decât alte specii furajul verde de pe pajiştile cu vegetaţie de talie mică, de pe mirişti şi de pe păşunile ocazionale.

Hrănirea adecvată pentru pregătirea lactaţiei
În raţia oilor în gestaţie avansată se utilizează fibroase (1,5-2 kg) şi suculente (0,5-1 kg), de preferat semisiloz sau semifân. În cazul utilizării sfeclei sau a silozului, cu două săptămâni înainte de fătare acestea trebuiesc eliminate din raţie. De asemenea, concentratele au o pondere importantă (30-40%), respectiv în cantităţi de 0,3-0,5 kg/cap/zi.
Din categoria furajelor fibroase se pot folosi următoarele sortimente:
• fânuri naturale – de luncă, de câmpie, deal sau munte, care au în compoziţia floristică 35-65% graminee, 8-35% leguminoase şi 10-20% plante din alte familii botanice;
• fânuri cultivate – acestea pot fi de leguminoase (lucernă, trifoi), de graminee anuale şi perene (iarbă de sudan, lolium, golomăţ), sau amestecuri de graminee şi leguminoase anuale (borceagurile) şi perene.
Concentratele au un rol important în alimentaţia oilor în această perioadă, respectiv de a pregăti lactaţia care se declanşează în momentul fătării. Din categoria concentratelor pot fi folosite grăunţele de cereale, reprezentate de porumb, orz, grâu furajer, secară sau triticale. La acestea se adaugă boabele de leguminoase, precum mazărea şi soia. De asemenea, pot fi folosite produse secundare din industria morăritului, cele mai obişnuite fiind tărâţele de grâu, sau produse secundare din industria uleiului (şrotul de floarea-soarelui).

Exemplu de raţie pentru oile din zona de câmpie
În tabelul 1 este prezentat un exemplu de raţie specific zonei de câmpie. Din datele tabelare se poate constata că raţia de bază formată din cele două fânuri asigură: 0,96 UFL; 106 g PDIN şi 109 g PDIE. Până la acoperirea necesarului rămâne de asigurat, prin concentrate, 0,54 UFL; 66 g PDIN şi 63 g PDIE.
Pentru a alege furajele din care va fi alcătuit amestecul de concentrate, am calculat condiţia de calitate a amestecului, aceasta având valori de: 122 g după PDIN şi 116 g după PDIE.
Amestecul de concentrate care să respecte condiţia de calitate redată anterior va fi format din porumb şi şrot de floarea-soarelui (tabelul 2). În acest caz, structura raţiei va cuprinde 60% fibroase şi 40% concentrate; raportul proteic al raţiei va fi între 108 g PDIN şi 111 g PDIE/UFL, iar raportul Ca/P va fi de 1,9/1. Condiţia de calitate a amestecului este următoarea: 115 g după PDIN şi 108 g după PDIE/UFL.
De nelipsit din alimentaţia oilor, în această perioadă, este şi partea minerală, care trebuie să cuprindă o sursă de calciu şi una de fosfor, la care se adaugă sarea. Din structura amestecului de concentrate (tabelul 2) se poate constata că fosforul şi calciul sunt asigurate prin carbonatul de calciu şi fosfatul dicalcic.
O astfel de raţie va asigura întreţinerea funcţiilor vitale ale mamei, dezvoltarea fetusului şi pregătirea oii pentru viitoarea lactaţie.

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O OAIE ÎN GREUTATE DE 70 KG ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI DE GESTAŢIE

LEGENDĂ TABELE:
S.U. – substanţă uscată;
UNL – unitate nutritivă lapte;
UFL – unităţi furajere lapte;
PDIN – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei;
UIDO – valoarea de încărcare digestivă a unui nutreţ (pentru ovine).

TABELUL 2: AMESTEC DE CONCENTRATE

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)