Syngenta şi-a întărit poziţia de leader în agribusinessul mondial. Altfel cum am putea numi evoluţia companiei Syngenta, care are în continuare cel mai complex portofoliu din industrie (aşa cum generic numesc reprezentanţii companiei segmentul economic agribusiness), de la tratamentul culturilor, al seminţelor, dezvoltarea de seminţe şi de noi hibrizi şi chiar o divizie specializată pentru gazon şi grădini, până la biotehnologii. Pentru ca toate acestea să existe, nu mai puţin de 27.000 de oameni lucrează în peste 90 de ţări, cu toţii dedicaţi scopului lor de a elibera potenţialul plantelor. Pentru ca imaginea de ansamblu să fie întreagă, trebuie spus că Syngenta a avut în anul 2016 vânzări de aproape 13 miliarde de dolari şi a folosit zece la sută din aceste încasări în cercetare şi dezvoltare, pentru a putea ajuta cei 5.000 de angajaţi din cercetare să-şi potolească ambiţia de a contribui în mod sustenabil la hrănirea unei populaţii mondiale în creştere.
Cât priveşte Syngenta România, Andreea Caimac (Iacobescu), director campanii culturi speciale, a subliniat faptul că sunt lideri pe piaţa produselor de protecţia plantelor (PPP). De altfel, compania se află pe poziţia cea mai înaltă şi la seminţe de legume şi la protecţia plantelor, precum şi la floarea-soarelui Clearfield, Clearfield Plus şi pe segmentul High Oleic. De asemenea, Syngenta se mândreşte cu prima transmisie live realizată la IndAgra, dar şi cu primul program dedicat fitofarmaciilor – “Clientul misterios” (peste opt sute de fitofarmacii participante).
Tendinţe pe piaţa tomatelor din regiunea de sud-est a Europei
Nicoleta Ghindaru a făcut o radiografie a tendinţelor, dar şi a diversităţii producţiei de tomate din sud-estul Europei. Astfel am putut afla că Macedonia exportă mai mult de 90% din producţia de tomate, iar trendul de creştere a fost fulminant pentru roşiile roz (50% din suprafaţă), în principal la cererea dinspre Rusia. Acelaşi segment, al tomatelor roz, are o puternică dezvoltare şi în Bulgaria, pe când ungurii se axează mai mult pe specialităţi (cocktail, San Marzano sau cherry). Grecii sunt campioni la tomatele cu fruct mare (300 g), cu peste 95% din producţie, iar piaţa caută tomatele cu gust, culoare şi cât mai uniforme. În partea de nord a Greciei se folosesc preponderent plante altoite. Turcia este iar un mare exportator de roşii, iar România este a doua destinaţie de export pentru tomatele turceşti.
În România, timpurietatea şi toleranţa hibrizilor de tomate sunt criteriile cele mai căutate de fermieri în alegerea geneticii, dar contează şi abilitatea hibrizilor de a lega în condiţii extreme (temperaturi scăzute în ciclul 1 şi temperaturi ridicate în ciclul 2). Orientarea clienţilor spre tomatele cu gust şi către specialităţi este un trend crescător, care se distinge şi în cererea de seminţe a fermierilor.
Syngenta deţine 22 de staţii de cercetare şi 13 centre de branding în lume. România beneficiază de genetica pentru tomate creată în Franţa (în special pentru ciclul 2) şi în Turcia (ciclul 1), dar şi în Ungaria (mai ales specialităţi).
Noutăţile Syngenta pentru legume
Aurel Catrina a mediat prezentarea portofoliului de noutăţi.
• Tomate. Pekonet F1 vine să acopere piaţa românească cu roşii cu mucron (un hibrid care seamănă cu vestitul Prekos F1, având însă avantajul că roşiile sunt pretabile la transport şi au rezistenţă sporită la raft, cu mult peste vestitul hibrid bulgăresc). Kaponet F1 este un hibrid de tomate extratimpuriu destinat ciclului 1 de cultură, cu o creştere semideterminată, destinat spaţiilor protejate. Despre Mamston F1, specialistul Syngenta spune că are fructe mari, bine colorate şi cu gust. De asemenea, roşiile se pretează la transportul pe distanţe mari. Tomatele Gravitet F1 şi Qualitet F1 au fost pomenite ca certitudini ale succesului. La fel şi Arawak F1, care este un campion al gustului.
• Vărzoasele beneficiază de actori noi, cum ar fi Jetodor F1 (un hibrid recomandat pentru culturile extratimpurii atât în solar, cât şi în tunele, dar şi în câmp deschis pe folie microporoasă), Carbonara F1 (o varză recomandată cultivării în câmp, de primăvara şi până toamna târziu, cu o perioadă de creştere de 85-90 zile şi cu o greutate medie a căpăţânii de 4-6 kg) sau Pruktor Cemes F1, care se remarcă prin uniformitate începând chiar de la răsad.
• La curcubitacee, Serena F1 este o varietate de dovlecei extratimpurii cu toleranţă crescută la frig, iar Spino F1 este un castravete extratimpuriu cu fructe uniforme (10-12 cm) de culoare verde-închis şi cu ţepi, recomandat atât pentru consumul în stare proaspătă, cât şi pentru murat. De pepeni vom scrie separat, dar amintim că şi aici sunt patru noutăţi în portofoliu.
• Syngenta a adus şi la ardei un hibrid nou, un ardei kapia cu toleranţă crescută la virusul petelor de bronz – Kornelya F1.
Siguranţa aplicării PPP
Utilizarea în siguranţă a produselor de tratament a devenit un laitmotiv al prezentărilor Syngenta. Andrei Măruţescu, head of corporate affairs cu România la Syngenta, face cu multă aplecare această comunicare benefică. Cele cinci reguli de aur sunt de fiecare dată ABC-ul. Chiar dacă citirea cu atenţie şi urmarea întocmai a informaţiilor de pe etichetă sau insistenţa în a păstra o bună igienă personală par banalităţi, totuşi acestea sunt principalele două reguli de aur în manevrarea PPP. Alături de întreţinerea în bune condiţii şi calibrarea eficientă a echipamentelor, ca şi folosirea în orice caz a trusei de protecţie. O altă chestiune care pare simplă este ajustarea corectă a volumului de soluţie utilizat. Să nu mai vorbim că este nevoie de cea mai mare atenţie şi, evident, de multă grijă pentru ca PPP să facă doar ceea ce trebuie să facă. Adică protecţia plantelor!
Livia Roşu a prezentat noutăţile din portofoliul PPP pentru cultura legumelor
Informaţia că doar una dintre cele 100.000 de substanţe cercetate ajunge pe bancul fermierilor este ceva ce puţini oameni îşi pot închipui, iar faptul că se cheltuiesc în medie 280 milioane de dolari până ce o substanţă nouă este autorizată sunt date care dau o imagine de ansamblu industriei, altfel greu de cuantificat. Aşa sunt private noutăţile din lumea protecţiei fitosanitare.
Syngenta a adus două noi produse pe piaţa românească:
• Cidely Top este un fungicid cu spectru larg, folosit în combaterea bolilor foliare la familiile de Solanaceae, Cucurbitaceae şi la arbuşti fructiferi, având un control excelent al făinării şi pătărilor de frunză. Conţine două substanţe active cu acţiune complementară: difenoconazol (125 g/l) şi ciflufenamid (15 g/l), acesta fiind singurul reprezentant al unei noi clase de compuşi chimici, amidoximele, care acţionează asupra a trei stadii de dezvoltare a ciupercilor patogene: inhibarea formării de haustori, asupra dezvoltării miceliilor şi asupra sporulării). Modul de acţiune al celor două substanţe active din Cidely Top este sistemic şi translaminar.
• Fungicidul Revus „este sigur pe vreme nesigură, asigurând o foarte bună protecţie a culturilor”, a subliniat Livia Roşu prezentarea acestui fungicid care conţine 250 g/l mandipropamid, substanţă ce controleză mana şi care şi-a extins de anul trecut omologarea şi la legume. Are o rezistenţă foarte bună la spălare şi reduce semnificativ sporularea.
Prezentările Syngenta câştigă de fiecare dată în concreteţe şi în fluiditatea transmiterii informaţiilor către fermieri şi fitofarmacişti, ceea ce este benefic şi businessului companiei!
În numărul viitor relatăm Forumul Syngenta pentru viticultură.
SYNGENTA SEMINŢE DE LEGUME A ÎMPLINIT 150 DE ANI DE INOVAŢIE
Dacă acum 150 ani au început cu specia varză, probabil este normal a deţine locul întâi la acestă cultură de legume la nivel mondial, atât la varza albă, varza de Bruxelles, broccoli, cât şi la conopidă. Lideri la nivel mondial mai sunt şi pe culturile curcubitacee (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei şi castraveţi), dar şi la porumbul dulce. Locul secund în lume la tomate şi ardei întregesc o imagine de campioni pe piaţa seminţelor de legume. De altfel, Syngenta Seminţe de Legume, cu ajutorul celor 2.400 de angajaţi la nivel mondial, reuşeşte să lanseze aproximativ 150 de produse noi în fiecare an pe segmentul celor 30 de culturi de legume din portofoliu. Ceea ce este cu adevărat impresionant.
Cât priveşte România, conform directorului de marketing pentru seminţe de legume, Ramona Grama, doar pentru acest an au adus 21 de produse noi în portofoliu. La tomate sunt 7 hibrizi noi, la vrază şi pepeni câte patru şi câte unul pentru ardei, varză roşie, dovlecei, broccoli, conopidă şi castraveţi.
Articol publicat in revista Ferma nr. 3/207 (ediţia 15-28 februarie 2018)
