Structura efectivelor de ovine: modul de 100 oi - Revista Ferma
6 minute de citit

Structura efectivelor de ovine: modul de 100 oi

oi1 m Structura efectivelor de ovine: modul de 100 oi

Este absolut necesar ca tot mai mulți fermieri deținători de ovine și/sau caprine să acceseze Măsura 4.1. – Investiții în exploatațiile agricole, care are ca scop sprijinirea investițiilor pentru înființarea sau modernizarea de ferme. O altă oportunitate, pentru tinerii sub 40 de ani, este Submăsura 6.1. – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ca manageri unici ai unei exploatații agricole, în cazul nostru de ovine și/sau caprine. Proiectele pentru ovine/caprine pentru aceste două submăsuri prevăd un capitol important cu indicii demografici și structura efectivelor, date care stau la baza întocmirii proiectului. Venim și noi cu informații utile celor ce doresc să acceseze aceste măsuri.

În continuare, voi prezenta un modul cu indicii demografici și structura efectivelor pentru un modul de 100 oi Țurcane crescute în sistem tradițional, în care mioarele intră în efectivul matcă la vârsta de 17-18 luni. În numerele următoare ale revistei Ferma prezentăm module pentru creșterea ovinelor în sistem semiintensiv și intensiv.

 

Indicii demografici pe baza cărora se stabilește structura efectivului

Un crescător de oi, în varianta ideală, dorește ca la 100 oi matcă (oi adulte și mioare apte pentru reproducere) să intre în călduri (estru), să se monteze și să rămână gestante toate oile și majoritatea să fete doi miei.

Principalii indici demografici exprimați la 100 oi matcă sunt: 

– oi în călduri/100 oi matcă (E%);

– fecunditatea oi gestante din 100 montate (Fm%);

– păstrarea gestației – oi fătate din 100 gestante (Pg%);

– prolificitate miei obținuți/100 oi fătate (Pf%);

– natalitate, mieii obținuți/100 oi matcă (N%);

– mieii înțărcați/100 oi matcă (Cm%).

În tabelul 1 redăm indicii demografici medii la principalele rase de ovine autohtone. Pe baza acestor indici demografici, ai rasei, ai sistemului de montă, ai sistemului de creștere a tineretului și ai ratei de reformă, se poate calcula structura efectivului la un modul de 100 oi.

Pentru a proiecta structura efectivului de ovine la un modul de 100 oi matcă, avem nevoie să cunoaștem: rasa, sistemul de montă, indicii demografici, sistemul de întreținere, durata de exploatare. 

 

Exemplificare

Luăm în studiu un modul de 100 oi Țurcane crescute în sistem tradițional extensiv cu următorii indici demografici: E = 94%; Fm = 95%; Pg = 98% și Pf = 115%.

Natalitatea (N%) – cel mai important indice demografic – va fi N% = E% x Fm% x Pg% x Pf% = 0,96 x 0,95 x 0,98 x 1,15 = 1,03 miei/oaie, exprimată la 100 oi; N% = 1,03 x 100 = 103%

În sistemul extensiv de creștere a oilor, la data de 1 ianuarie vom avea următoarele categorii: oi matcă (mame); berbeci; tineret ovin an precedent (noateni, cârlani de la înțărcare la primul tuns în anul următor); miei sugari și tineret an curent. La sistemul de montă liberă se folosește un berbec la 30 de oi, în cazul nostru, pentru o mai bună siguranță, vom lua 4 berbeci/100 oi matcă. Efectivul de tineret an precedent este condiționat de durata de exploatare a oilor, concretizată anual prin: rata de reformă (R%) calculată astfel: 

 

 

Formula1
În care: V2 = vârsta de reformă, iar V1 = vârsta primei fătări.
La rasa Țurcană crescută tradițional, vârsta medie de reformă este de circa 7 ani (6-8 ani), iar vârsta primei fătări – 2 ani. În acest caz,
Formula2
Deci anual se vor reforma 20% din oile adulte, care vor fi înlocuite de mioare (tineret femel după tunsul de bază la 15-16 luni, până la al doilea tuns).
Pentru a păstra constant efectivul, va trebui să înlocuim și pierderile prin sacrificări de necesitate sau mortalitate, care se cifrează în limitele de 3-5% anual. În consecință, ieșirile anuale din oile matcă vor fi de 23-25% și deci tineretul an precedent va trebui să fie de 25 capete plus încă 5 pentru a selecta din 30 capete pe cele mai bune 25 mioare, iar dacă se dorește creșterea efectivului, procentul de reținere crește proporțional. Reținerea tineretului mascul este opțională, în dacă oierul dorește să crească berbeci din prăsilă proprie.
În cazul nostru, structura efectivului la un modul de 100 oi Țurcană crescute în sistem tradițional va fi conform tabelului 2 (date orientative). Această structură se poate extrapola ușor la efectivul dorit de crescător, iar rezultatul obținut va fi baza calcului pentru necesarul de furaje, utilități disponibile și producții prognozate.
Va urma…
TABELUL 1: INDICII DEMOGRAFICI LA PRINCIPALELE RASE DE OVINE AUTOHTONE
Tab1pad
Notă: indicii demografici sunt exprimați raportat la 100 oi matcă
TABELUL 2: STRUCTURA EFECTIVULUI LA UN MODUL DE 100 OI ȚURCANĂ 
Tab2pad


PROPUNERE: PROGRAM SUBTEMATIC ÎN PNDR 2020 PENTRU OIERIT
Stâna este cel mai performant sistem socio-economic pe care l-a dat poporul român, consideră Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj și susținător al fermei țărănești. De aceea, Fițiu propune ca începând cu anul 2017, actualul PNDR să cuprindă un subprogram tematic pentru oierit, așa cum este cel dedicat pomiculturii. Propunerea a fost comunicată direct premierului Dacian Cioloș, cu ocazia lansării la Alba Iulia a programului „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.
“Sper că viziunea pe care Guvernul o prezintă astăzi are un numitor comun cu sectorul de oierit din România. Dacă dorim să căutăm un model social, economic, politic și cultural pentru clasa de mijloc, ar trebui să ne ne uităm în istorie la ce a creat acest popor în ultimii două mii de ani. Cred că ar trebui ca în PNDR, din 2017 încolo, să integrăm un proiect pilot pentru oierit. Poate în acest sector, unde avem un model social verificat timp de două mii de ani de istorie, am reuși mult mai bine să integrăm o clasă de mijloc în societate, dacă am veni cu un program subtematic, în așa fel încât această viziune a Guvernului să fie transpusă și testată în teritoriu pe un sector de activitate unde această performanță socială și economică a fost demonstrată în istorie”, a sugerat Avram Fițiu delegației guvernamentale din care a făcut parte și ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. (Olivia FIRI)

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016

 

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×