Din experiența ultimilor ani, ei știu că la recoltare prețurile se mențin la un nivel destul de jos, și asta spre avantajul traderilor sau al intermediarilor și, evident, în dezavantajul fermierilor!
Chiar și marii agricultori, cei care dispun de capacități serioase de depozitare, încep să-și pună problema dacă să vândă sau să stocheze.
„Îmi fac probleme cu porumbul”!
Lui Florin Deznan, unul dintre fermierii arădeni de marcă, se pare că în aceste zile de început de octombrie i-a cam dispărut liniștea. De fapt acest lucru i se întâmplă oricărui om care lucrează în agribusiness, mai ales în perioadele campaniilor de recoltare și de valorificare a produselor agricole. „Am început să recoltez porumbul și îmi fac probleme cu producția. Sunt în cultură 350 ha cu o medie de zece tone la hectar, deci trebuie să fac loc la circa 3.500 tone de porumb. Deocamdată, am silozurile pline cu grâu de panificație. Am avut un an bun, de pe cele 400 ha cultivate am obținut o medie de 6,2 t/ha. Acum am început să golesc din silozurile metalice și să stochez grâul în silobaguri de 250 tone. Trebuie să scot până la 7.000 t din silozul mare, că a început să vină porumbul cu umiditatea ridicată, de 18%, trebuie uscat și depozitat”, ne-a declarat fermierul.
Florin Deznan este și distribuitor de inputuri pe zona de vest a țării, în județele Arad și Timiș, dar achiziționează și cantități mari de cereale și plante tehnice. De aceea are nevoie de spații libere în silozuri și în magazii. „Intuiția mea este că prețul la grâul de panificație va crește. Cine a recoltat înainte de frontul de ploi, are un grâu cu indici buni de panificație, cine a recoltat după, are grâu furajer, pentru că ploile au spălat glutenul și proteina din bob. Așadar, am decis să păstrez recolta de grâu și vom vedea în timp dacă a fost o decizie câștigătoare sau nu”, a precizat omul de afaceri bănățean.
Florin Deznan știe că prețul era fixat la 620 – 630 lei tona de grâu, adus în moară. El speră să crească ceva mai mult, deci, încă nu se grăbește să vândă. Un alt argument ar fi că peste un milion de hectare de culturi agricole sunt declarate oficial calamitate în România, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii!
Toată recolta, în siloz!
În zona de est a țării, producătorul agricol constănțean Telu Voicu și-a făcut o strategie care de cele mai multe ori i-a adus un bun profit. El stochează toată producția agricolă obținută și apoi negociază prețurile cu marii jucători de pe piața de agribusiness. Fermierul lucrează o suprafață considerabilă, în jur de 5.000 de hectare și obține an de an recolte care îi oferă destulă satisfacție. Spre exemplu, în sezonul 2015/2016 a cultivat grâu din soiuri românești pe 2.200 ha și s-a închis cu o medie de 6.600 kg/ha. „De regulă, noi vindem grâul în perioada mai-iunie, când trebuie să golim magaziile. Atunci, vom obține un preț mult mai bun decât la recoltare. Acum avem stocată în condiții optime o cantitate de 12.000 tone de grâu, cu indici de panificație superiori”, ne-a declarat Telu Voicu. Fermierul ne spune că piața s-a stabilizat undeva la 140 euro per tonă, marfă adusă în Portul Constanța. Atât îi oferiseră traderii în luna septembrie. Dar a considerat că prețul este prea mic și așteaptă să urce la peste 170 euro/t.
Profit ioc! Își va scoate cheltuiala?
Voicu spune că prețul inputurilor au crescut destul de mult de la an la an. De aceea, obține și un profit mai redus. Bunăoară, potrivit socotelilor sale, în anii anteriori, atunci când vindea circa 4 mii de tone de grâu, avea un mic profit. Acum trebuie să vândă încă o mie de tone în plus ca să echilibreze cheltuielile pe cultură.
Din producția 2016, Telu Voicu nu a dat mai nimic. Are depozitată arenda, pe care o va plăti celor câteva sute de proprietari, de 1.200 kg de grâu pe hectar sau 630 lei/ha. E mult mai mult decât oferă ceilalți fermieri din zonă.
În silozurile și magaziile sale se află păstrate în condiții optime încă 1.700 tone de floarea-soarelui din producția acestui an. „Mi s-a oferit 271 euro/tonă și nu am fost mulțumit. O mai țin, poate că prețul se va duce în sus. Am avut însămânțate 500 ha și am produs, în medie, 3.600 kg/ha”, a susținut constănțeanul. Pe stoc mai are și întreaga recoltă de porumb. A cam pus-o de mămăligă anul acesta cu păpușoiul; a făcut aproape 7 tone la hectar, atât cât să-și scoată cheltuiala. Profit, ioc! El susține că de doi ani, prețul a rămas același, neschimbat.
Rapița a mers mai bine, producătorul agricol a adunat aproape 4 tone de pe fiecare din cele 1.200 hectare cultivate, în condiții de neirigare. Și o bună parte din recoltă este la păstrare. Pe fermier nu-l costă destul de mult depozitarea, în jur de un euro pe tona de produs. Își permite, are capacități de stocare, dar în perioada următoare intenționează să mai contruiască o magazie modernă de circa 6.000 de tone.
O EVOLUȚIE FLUCTUANTĂ A PREȚULUI CEREALELOR
De regulă, prețul de comercializare al cerealelor este fluctuant pe tot parcursul unui an agricol. Fermierii care dețin capacități de depozitare reușesc să-și vândă rodul muncii lor în primăvară, cu un preț de până la 35 la sută mai mare față de cei care vând de la roata combinei.
În cursul anului trecut, evoluția prețului grâului a fost una spectaculoasă. În luna martie 2015, tona de boabe aurii (producția 2014) s-a tranzacționat în Portul Constanța la circa 227 euro, cu peste 20 la sută mai ridicat față de nivelul înregistrat în luna august a anului 2014.
La începutul acestui an, în săptămâna a doua din luna ianuarie, grâul se vindea la export în Portul Constanța cu 189,55 dolari/tonă, iar porumbul la 203,58 dolari/tonă. În martie, (săptămâna 11) ajunsese la o cotație de vârf de 211,05 dolari pe tonă. Anul acesta, în data de 5 octombrie, în Portul Constanța, grâul se tranzacționa la export cu circa 169,78 dolari tona, fiind la una dintre cele mai joase cotații, în timp ce porumbul era prețuit la 172,00 dolari pe tonă.
Fermierul Telu Voicu ne-a declarat că, după cum evoluează piața cerealelor, în iarnă sunt destule șanse ca prețurile să se ducă în sus, poate și cu 30-40 euro/tonă. Și atunci va avea din nou un pariu câștigător!?
Articol publicat in revista Ferma nr.18(179) 15 – 31 octombrie 2016
