Indiferent de posibilităţile tehnologice din fermă, nimic nu poate înlocui şi nu poate asigura randamentul scontat dacă nu există factorul cel mai important pentru viaţa unei plante: apa.
CLUJ
Pierderi de producţie iminente
La Cluj, grâul a fost cultivat pe 90% din suprafaţa planificată; circa 3000 ha au fost însămânţate după epoca optimă, iar seceta prelungită a agravat situaţia. „Din statistica făcută cu staţiunea Turda pe ultimii 50 de ani reiese că suntem mult sub nivelul minim de umiditate în sol.
Practic, este un deficit de apă format în perioada septembrie – noiembrie. Culturile de rapiţă şi de orz de toamnă arată rău, culturile de grâu arată relativ mai bine, dar gradul de înfrăţire nu este unul normal pentru ora actuală”, ne-a declarat Grigore Onaciu, director executiv al DADR Cluj.
Mai putem diminua pierderile de producţie? „Fermierii pot interveni cu fertilizări pentru a stimula creşterea şi înfrăţirea, dar cu siguranţă vor fi totuşi de la 10-15% până la 40% diminuări de producţie.
Sfătuiesc fermierii să utilizeze tehnologia specifică, preluată chiar şi prin puterea exemplului, pentru că profitul nu apare decât acolo unde se aplică tehnologia de vârf. Agricultura făcută la întâmplare aduce pierderi!”, conchide Grigore Onaciu.
IALOMIŢA
Culturile de câmp sunt în impas
„Nu se poate face agricultură performantă stând cu ochii spre cer în aşteptarea ploilor!
Vasilica Pocotilă, director DADR Ialomiţa
„La rapiţă am semănat cam 47% din cât am planificat, respectiv 26 mii ha, din care, în condiţiile actuale, este posibil ca doar câteva hectare să iasă bine din iarnă. Majoritatea plantelor sunt abia în două frunze şi este foarte probabil să nu reziste. La orz, faţă de planul iniţial, s-a însămânţat pe 53% din suprafaţă, la orzoaică pe 39%, iar la grâu fermierii au semănat pe 80% din suprafaţa planificată, circa 82 mii ha.
În mare parte, culturile de grâu nu au răsărit sau au răsărit neuniform în urma unor ploi scurte, care au permis germinaţia seminţelor, dar nu a înfrăţit deloc, fiind în stadiul de ace. La momentul actual putem spune că nu avem asigurată producţia decât pe 40% din suprafeţe, dar nu se ştie ce va fi în următoarele două – trei luni. La noi ar fi nevoie de ploi în cantităţi industriale pentru a reface deficitul de apă din sol”, ne-a declarat Vasilica Pocotilă, director DADR Ialomiţa.
Culturile de primăvară ar putea salva campania agricolă 2011-2012. „S-ar putea semăna grâul dur care are cerere pe piaţa producătorilor de paste, dar nu este o cultură cu răspândire foarte largă în Ialomiţa.
Poate fermierii se vor reorienta, în condiţiile actuale, şi spre aceste culturi, dar cu condiţia ca în februarie-martie să fie precipitaţii. Dacă s-ar fi permis cultivarea soiei modificate genetic ar fi fost o alternativă pentru fermieri în această primăvară, altfel ne învârtim doar la grâu, rapiţă, porumb şi floarea soarelui”, a conchis Vasilica Pocotilă.
MEHEDINŢI
Cea mai gravă situaţie din ţară
Mehedinţenii au semănat în pământ uscat, iar acum, în multe parcele, nu se vede nici fir de grâu sau de rapiţă. „În Mehedinţi este probabil una dintre cele mai grave situaţii din întreaga ţară, pentru că ploile căzute aici au fost minime. Pentru culturile de primăvară nu se poate lucra, iar stadiul de răsărire al culturilor de toamnă este la nivelul zero, nu a răsărit nici un fir de grâu sau de rapiţă”, ne-a spus Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi.
Resemnaţi oarecum cu pierderile suferite, agricultorii mehedinţeni îşi pun acum speranţele în culturile de porumb şi floarea soarelui. „În aceste condiţii nu putem reduce pierderile sub nici o formă, avem nevoie de apă şi atât. Am aplicat tehnologie şi degeaba, fără apă nu avem ce să facem. Pentru primăvară nu putem pregăti terenurile pentru că nu se poate ara, iar precipitaţii… de la 1 august nu au căzut mai mult de 30 l/mp. Am încercat să arăm, dar nu se poate, se rup şuruburile de forfecare”, a adăugat Stroescu.
Sisteme de irigaţii în concesiune
Fermierii mehedinţeni intenţionează să concesioneze sistemele de irigaţii de la stat. „Am început demersurile pentru înfiinţarea unei organizaţii de utilizatori de apă prin sistemul de irigaţii şi am primit deja titulatura de la Minister, acum aşteptăm actele. Vrem să concesionăm noi, la nivel de asociaţie, sistemele de irigaţii din Mehedinţi, pentru a le restaura şi a le repune în funcţiune.
Acest sistem este în proporţie de 70-80% distrus şi intenţionăm restaurarea lui prin accesarea Măsurii 125. Dacă nu vom reuşi sub această formă, vom apela la fonduri proprii, prin credite, pentru că dacă vom avea apă, la preţurile care sunt, ne vom recupera banii în primii ani”, ne-a declarat Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi.
