Festivitatea de încheiere a taberei de sculptură a avut loc în ziua de 19 iulie a.c., pe platoul din faţa Mănăstirii Polovragi, în apropierea peşterii cu acelaşi nume, cunoscută şi ca „Peştera lui Zamolxe”. Aici pot fi admirate lucrările celor opt sculptori de către localnici şi turiştii care vin în zonă. Trunchiurile de lemn au fost însufleţite cu ajutorul drujbelor şi al dălţilor iar detaliile personajelor întruchipate sunt incredibile! Un oştean paşnic, Decebal – purtător de stindard, Zamolxe, steagul dacic pregătit pentru a fi purtat în luptă, simbolul fertilităţii, stâlpul vieţii, poarta de la intrarea în platou – toate sculpturile semnifică, laolaltă, perpetuarea vieţii pe aceste meleaguri binecuvântate cu munte, apă, istorie, credinţă şi oameni harnici.
S-a lucrat timp de o săptămână şi jumătate la aceste lucrări iar tabăra va continua şi anii următori. În final, promit organizatorii, „vor fi aproximativ treizeci de lucrări… tot platoul va deveni un spaţiu magic care să permită vizitatorilor să retrăiască, la nivelul secolului al XXI-lea, magia acelor vremuri. Va apărea şi o casă dacică, poate şi un atelier de meşteşuguri străvechi”.
Opt sculptori din şase judeţe
O parte dintre meşterii creatori de simboluri dacice fac parte din renumita Echipă de carveri ai României. Văzându-i live la lucru în Tabăra de sculptură de la Polovragi, pot spune că am rămas, la propriu, fără cuvinte (ceea ce mi se întâmplă cam rar, recunosc).
Felicitări: Gabi Rizea din Dolj – creatorul lui „Zamolxe”, Ioan Ungur din Mureş – sculptura „Decebal”, Viorel Rădăcină din Braşov şi al său „Lup dacic”, George Bostănică din Vrancea cu „Dacul”, apoi Radu Lazăr din Bihor şi „Lupul”, Ştefan Bara din Cluj, renumitul sculptor în „Arta lemnului” Nicolae Rotaru din Crasna (Gorj) şi Ştefan Strâmtu tot din Gorj.
Un proiect care trebuie să continue!
Nicolae Muja, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Gorj: „Aveam datoria morală să dezvoltăm acest proiect, pentru că rădăcinile noastre dacice sunt aici. Am gândit acest proiect atât din punct de vedere cultural, cât şi din punct de vedere economic, pentru că aici vor veni oameni să vadă aceste lucruri minunate, care vor dăinui. Fără tradiţii ne pierdem identitatea! Mă înclin în faţa meşterilor şi a tuturor celor care au lucrat aici, pentru că au realizat un lucru care va aduce prosperitate Gorjului şi Polovragiului”.
Gheorghe Epure, primar Polovragi: „Iată că Bunul Dumnezeu ne-a învrednicit să scoatem la iveală rădăcinile vechi. Aceste simboluri nu fac altceva decât să ne amintească faptul că ne aflăm pe o străveche vatră dacică”.
Dorin Teodorescu, (GAL Parâng): „Suntem foarte bucuroşi că primăria Polovragi este membră în asociaţia GAL Parâng, pentru că, în ultimii patru ani de zile, am făcut foarte multe lucruri frumoase prin acest parteneriat. Vom continua, avem planuri mari pentru dezvoltarea satului românesc şi promovarea bogăţiei dăruită de Dumnezeu în zona noastră”.
Loc de joacă realizat de sculptorii cu drujbe!
Arta sculpturii cu drujba este relativ nouă pentru România şi presupune realizarea de sculpturi în lemn şi gheaţă folosind ca unealtă principală de lucru motofierăstraie de diferite dimensiuni şi puteri. Dar cred ca sunt puţini cei care nu au auzit încă de sculptorii cu drujbe ai României! O echipă de artişti care mânuiesc bârâitorile în lemn de parcă ar lucra în aluat de pâine.
Anul trecut în iulie, pensiunea Cerna din judeţul Vâlcea a găzduit prima ediţie a Festivalului Sculptorilor cu Drujbe iar anul acesta, la cea de-a doua ediţie, lucrările realizate de către membrii Echipei de carveri ai României au avut o tematică pe placul copiilor: amenajarea locului de joacă al pensiunii de pe Valea Cernei. Aici trebuie să amintesc faptul că pasiunea lui Adrian Mircea Bondoc, proprietarul Pensiunii Cerna, pentru acest gen de scultpuri dau locului o unicitate greu de egalat! Este prieten şi susţinător al carverilor: Gabi Rizea (Dolj), Mihai Iasinovschi (Caraş-Severin), George Bostănică (Vrancea), Vasile Koter (Satu Mare), Ioan Ungur (Mureş), Viorel Rădăcină (Braşov), Ionuţ Hodor (Maramureş), Gabriel Pătraşc (Ilfov), Gabriel Cernat (Prahova), Adrian Voican (Horezu).
Echipa Naţională de Carveri ai României, la Pensiunea Cerna, alături de primarul din Vaideeni, Daniel Achim Băluţă
Aşadar, dacă ajungeţi prin zonă, nu ocoliţi poiana Mănăstirii Polovragi, aflată la un pas de Cheile Olteţului şi peştera Polovragi. Acolo dalta şi drujba au prins viaţă. Ce a ieşit se vede în fotografii. Felicitări sculptorilor cu drujbe şi celorlalţi artişti care au însufleţit la Polovragi, sub o formă unică, rădăcinile noastre dacice.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)
