Despre această situație, am aflat mai multe amănunte de la președintele Asociației, Floricel Maricel Dima: „Bugetul asigurat prin Strategia de Dezvoltare Durabilă Prut-Dunăre Galați s-a ridicat la aproximativ 5.200.000 de euro. Din aceste fonduri s-au contractat în jur de 3,8 milioane de euro. Restul de circa 1.400.000 de euro, rămas necheltuit, s-a returnat Ministerului Agriculturii, care l-a redistribuit. Tulcea a fost unul dintre județele beneficiare care au depus proiecte a căror valoare depășea suma bugetată. E mare păcat, la câtă nevoie de bani are piscicultura gălățeană”.
Piscicultura gălățeană, nepregătită să absoarbă fonduri europene
Așadar, un grad de absorbție relativ scăzut, în condițiile în care sectorul pescăresc gălățean – de altfel unul cu tradiție – s-a cam dus pe copcă!
Înainte vreme, în zona dintre Prut și Dunăre existau câteva bălți importante, întinse pe sute de hectare, locuri pentru pescuitul de agrement și ferme piscicole prospere, ce ofereau o varietate de specii de pește și în cantități suficient de mari pentru aprovizionarea ritmică a pieței gălățene și a celei naționale. Acum, toate acestea au rămas… baltă; se zabat ca și peștele pe uscat!
Bălți cu probleme
Cele mai multe dintre societățile comerciale care administrează amenajările piscicole riverane Prutului se confruntă cu serioase probleme, îndeosebi de natură juridică. „Spre exemplu, la Mața – Rădeanu nu s-a putut depune proiect pentru accesarea eurofondurilor pentru că a avut bilanțul contabil negativ. La Șovârca sunt probleme nerezolvate legate de fondul funciar, iar fosta crescătorie de la Vlădești, intrată în lichidare, a fost cumpărată de o societate comercială, dar care nu a primit în administrare suprafața de luciu de apă. Apoi, Brateșul – un lac vestit încă de pe vremea lui Petru Rareș – este acum al… nimănui!”, a explicat Floricel Maricel Dima.
Vorbind cu piscicultori mai mici, aceștia ne-au spus că și-ar fi dorit să acceseze banii europeni în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre, dar nu au avut suficiente fonduri disponibile în cont ca să achite serviciile de consultanță pentru întocmirea proiectelor, dar nici bani pentru cofinanțarea acestora.
Zătun a accesat două proiecte
Liderul asociației gălățene a precizat că singura companie din zonă care a reușit să depună două proiecte de aproximativ 500 de mii de euro este Zătun. Primul, în valoare de 100 de mii de euro, are ca obiect de activitate restabilirea potențialului productiv al lacului, prin acțiuni de decolmatare și de adâncire a fundului de baltă.
Cel de-al doilea proiect, cu cea mai mare valoare, de circa 400.000 de euro, are în vedere dezvoltarea ecoturismului, oferind astfel facilități și condiții optime celor interesați de practicarea turismului piscicol.
Prin noul PNDR 2014-2020, fonduri mai mici
„Pentru viitor, e clar că vom avea un buget mai mic, întrucât s-a diminuat la nivel național valoarea pe întreg programul, dar noi sperăm să antrenăm toți membrii asociației noastre, astfel încât să absorbim integral toți banii care ne vor fi alocați printr-o nouă strategie”, și-a manifestat optimismul oficialul gălățean.
Este de apreciat acest lucru, pentru că Asociația de Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre” Galați, prin Strategia de Dezvoltare a Zonei Pescărești, și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă a județului prin valorificarea superioară și echilibrată în raport cu mediul înconjurător a resurselor pe care le deține. Însă acest obiectiv este mult prea departe de a fi realizat.
EUROFONDURI PENTRU UN MUZEU ȘI PENTRU UN FESTIVAL PESCĂRESC
În cadrul Asociației pentru Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunăre” Galați sunt în curs de desfășurare proiecte pentru fonduri europene atrase prin strategia de dezvoltare durabilă. Astfel, Grupul de Producători “Lotca” a accesat bani comunitari pentru a construi două pontoane de pescuit, cu zone de depozitare a capturii, cât și pentru alte activități specifice sectorului pescăresc.
De asemenea, Centrul Cultural “Dunărea de Jos” a primit bani pentru amenajarea unui Muzeu Pescăresc și pentru unele proiecte de promovare a acvaculturii, Primăria din Tulucești a accesat eurofonduri pentru a organiza un Festivalul pescăresc, iar Universitatea „Dunărea de Jos” are în derulare un proiect axat pe metode de inovare în acvacultură.
