Recoltele slabe din acest an, comercializate direct din câmp la preţuri minime, îi lasă pe fermieri fără resursele financiare necesare înfiinţării noilor culturi de toamnă.
Au crescut costurile cu înfiinţarea culturilor
Valentin Mitrea, fermier din judeţul Bacău, care lucrează 450 ha de teren, a avut anul acesta grâu pe circa 250 ha, rapiţă pe 100 ha şi floarea soarelui pe 100 ha.
După ce a încheiat recoltarea grâului cu o producţie medie de 3 tone/ha, iar la rapiţă cu 2 tone/ha, agricultorul băcăuan a demarat lucrările de pregătire a terenului pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. „Am început pregătirile pentru campania de toamnă, respectiv pentru însămânţarea rapiţei, dar terenul este foarte uscat şi nu ştiu dacă vom reuşi să semănăm rapiţa. Cultura premergătoare ar putea fi grâul, dar avem nevoie de apă, în primul rând”, ne-a spus Valentin Mitrea.
În alegerea soiurilor, fermierul se va orienta spre altele decât cele cultivate până acum, mai rezistente la secetă, deşi „oricât ar fi de rezistente, fără apă tot nu se face nimic”, spune fermierul. „Trebuie să pregătim terenul cum se poate mai bine şi să plouă imediat după însămânţare. La noi în zonă, putem amâna semănatul rapiţei până pe 10 septembrie, cel târziu.
Important este să aibă apă suficientă pentru a răsări, apoi cultura rămâne în grija fermierului: îi aplicăm tratamente, stimulente de creştere, tot ce e nevoie, pentru că rapiţa este o cultură foarte pretenţioasă”, adaugă Mitrea.
Condiţiile pedologice actuale „au crescut costurile cu înfiinţarea culturilor. La arat s-a depăşit consumul mediu de motorină cu circa 20%”, ne-a declarat fermierul.
Rapiţa ar fi trebuit să fie în pământ
„Nu am început nici o lucrare de toamnă, pentru că seceta nu ne lasă să intrăm în câmp ca să pregătim terenul pentru însămânţarea rapiţei
Adrian Zdrafcu, fermier din Băileşti, judeţul Dolj
Cu toate că mulţi agricultori au renunţat la a mai cultiva rapiţă, fermierul băcăuan ne-a spus că are de gând să înfiinţeze 130 ha cu această cultură. „Foarte mulţi fermieri au renunţat la cultivarea rapiţei. Am observat asta şi în judeţul vecin – Vrancea.
Noi ne-am programat 130 ha de rapiţă, am vrut chiar să mărim suprafaţa cultivată cu rapiţă, în detrimentul culturii de floarea soarelui, dar nu ştiu dacă vom reuşi. Eu am comandat deja sămânţă de la Pioneer şi KWS. La grâu vom semăna ca şi anul trecut, undeva la 250 ha”, ne-a explicat fermierul.
Nici la Dolj, seceta prelungită nu le permite agricultorilor să înceapă lucrările solului şi semănatul. „De când au ieşit combinele din lan, nu s-a scos nici un tractor pe câmp, pe când în anii trecuţi la ora actuală eram aproape de final cu acest tip de lucrări”, ne-a spus Adrian Zdrafcu, fermier din Băileşti, judeţul Dolj.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a unui an agricol normal, seceta din acest an va întârzia considerabil campania de toamnă, afectând ciclul tuturor lucrărilor dintr-o exploataţie. „Se va întârzia mult campania de anul acesta. Apoi intervine recoltatul la culturile de primăvară, care se va suprapune cu înfiinţarea celor de toamnă; vom fi aglomeraţi şi nu o să facem faţă”, ne-a spus fermierul doljean.
„În această campanie, alegerea soiurilor de grâu şi rapiţă va fi făcută în funcţie de experienţele din anii anteriori şi de previziunile pentru anul următor, care sunt deja sumbre”, spune Zdrafcu.
Pentru Adrian Zdrafcu, producţiile de grâu şi de rapiţă au fost bunicele, raportat la condiţiile vremii. „Am avut producţii de 3200-3500 kg/ha la grâu, iar la rapiţă, circa 2000 kg/ha”, spune acesta. Fermierul a lucrat circa 1000 ha în acest an. Pe 55 ha a avut rapiţă, din cele 180 ha însămânţate cu pretenţioasa cultură, grâu pe 350 ha, porumb pe 200 ha, restul fiind ocupate cu floarea soarelui, dar şi 15 ha cu ceapă.
Rotaţia culturilor rămâne o prioritate
Nici Nicolae Bădiţa, fermier din Ialomiţa, care lucrează circa 200 ha, nu a început pregătirile pentru campania de toamnă, însă cauza e cu totul alta. „Nu am putut demara pregătirile pentru campania de toamnă, pentru că noi avem teren în luncă şi în urma ploilor căzute am avut băltiri, terenul este prea ud”, ne-a spus fermierul.
Agricultorul nu va renunţa la rotaţia culturilor, care rămâne o prioritate, însă va încerca să aplice o tehnologie adaptată condiţiilor agrometeorologice actuale. „Unde am cultivat floare voi pune grâu.
Încercăm să facem rotaţia culturilor şi să ne adaptăm la condiţiile meteo, iar soiurile le vom alege în funcţie de rezistenţa la secetă. Pentru a păstra apa în sol voi intra în teren cu o semănătoare cu combinator, fără a face alte lucrări. Cu acest echipament pregătim terenul, semănăm şi, totodată, aplicăm şi îngrăşământul”, ne-a explicat Nicolae Bădiţa.
Semănatul este baza
O cultură trebuie să pornească bine încă de la semănat, pentru a avea şanse reale de dezvoltare. „Pregătirea terenului şi semănatul pot asigura o cultură puternică. O cultură pusă bine în pământ trebuie să promită, astfel încât să o poţi lucra mai departe, pe când o cultură slabă, cu o densitate mică nu poate avea rezultate.
Chiar dacă anul e slab, trebuie să pregătim patul germinativ în aşa fel încât totul să fie în regulă, iar în condiţiile astea ar fi necesar chiar un plus de densitate. Dacă sunt condiţii grele în teren, la semănat e bine să vii cu un plus de densitate de 10-15%, în aşa fel încât dacă înfrăţirea nu e bună, măcar din densitatea pe planta principală să-ţi asiguri o producţie minimă, respectiv de la 4 tone în sus”, ne-a spus Ion Popovici, inginer şef la Staţiunea de Cercetare Teleorman.
Din cele 3000 ha lucrate la Staţiunea teleormăneană, pe circa 90% din suprafaţă se produce numai sămânţă. „Anul 2012 a fost greu pentru toată lumea. Mă refer aici la precipitaţii, la asigurarea apei atât de necesară culturilor agricole.
Noi am avut în cultură rapiţă pe 306 ha, care a trecut destul de bine peste iarna lui 2011 şi am închis ciclul cu o producţie cu peste 3000 kg/ha. Asta, pentru că am avut o răsărire bună în toamnă, apoi plantele au parcurs destul de bine perioada de iarnă, iar ploile din luna mai au ajutat cultura pentru fructificare.
La grâu, am închis campania de recoltare cu o producţie de aproape 4200 kg/ha, iar la orz am recoltat în jur de 5000 kg/ha, cu circa 1500 kg sub producţia medie din 2011” ne-a declarat şeful Staţiuni din Teleorman.
Adâncimea de lucru: 12-15 cm
Şeful Staţiuni din Teleorman recomandă ca, în zonele afectate de secetă, fermierii să evite pe cât posibil lucrările care ar putea secătui şi mai mult solul. „În aceste momente fermierii trebuie să aibă grijă ca acolo unde mai au un gram de apă s-o menţină în sol şi să evite lucrările adânci, pe cât posibil arătura şi chiar scarificarea. La criza asta de apă este bine să se evite lucrările profunde iar stratul de sol să fie lucrat superficial.
Superficial înseamnă un strat bun pentru a însămânţa orice cultură, respectiv la rapiţă, grâu şi orz, grapa cu discuri care lucrează la o adâncime de 12-15 cm este perfectă pentru pregătirea terenului la noi în zonă. Însă, în funcţie şi de aportul pluviometric din fiecare zonă, fermierul poate adapta lucrările”, ne-a explicat Ion Popovici.
