Pentru a înţelege bine de ce trebuie să avem grijă cum hrănim scroafele în lactaţie, prezint câteva caracteristici ale acestei perioade fiziologice a femelelor:
– în lactaţie predomină procesele de dezasimilaţie, fapt ce duce la pierderi în greutate de 13-15% (chiar mai mari la scrofiţe), faţă de greutatea la fătare;
– comparativ cu alte specii de mamifere, lactaţia scroafelor este abundentă şi epuizantă; laptele de scroafă este de două ori mai bogat în energie şi în azot decât laptele de vacă (1200 Kcal faţă de 750 Kcal/litru la cel de vacă şi 5,5% proteină comparativ cu 3,2% la cel de vacă);
– maximul cerinţelor la scroafe se înregistrează între săptămâna a doua şi a cincea de lactaţie.
Cerinţele zilnice de energie şi de substanţe nutritive pot fi acoperite prin utilizarea unei reţete de nutreţ combinat (NC) cu următoarele condiţii de calitate: 3050-3150 kcal EM (energie metabolizabilă)/kg, 15% PB (proteină brută), 0,75% Ca, 0,5% P şi 0,5% sare.
Cantitatea zilnică de hrană a unei scroafe se poate estima pe baza unui necesar de 1,2-1,5 kg NC pentru întreţinerea funcţiilor vitale, la care se adaugă 0,4-0,5 kg NC pentru fiecare purcel alăptat.
În practică, necesarul cantităţii de furaj administrat scoafei se face în funcţie de stadiul lactaţiei, pe baza unei scheme de hrănire. În continuare prezentăm o schemă de furajare valabilă dacă înţărcarea se face la 35 de zile:
• În ziua fătării scroafa primeşte numai apă sau un terci subţire, format din 1 kg tărâţe de grâu la 4-5 litri de apă, terci care are un efect laxativ;
• În perioada 2-10 zile de la fătare, se începe cu 2,5 kg NC, cantitate care creşte progresiv de la 5-6 kg la sfârşitul perioadei;
• În perioada 11-32 zile, cantitatea de furaj combinat este cea maximă (5-6 kg) sau la discreţie;
– Premergător înţărcării, în zilele 33 şi 34, se reduce cantitatea de NC la 2,5-3 kg;
– În ziua 35 nu se administrează furaj.
În alimentaţia scroafelor aflate în lactaţie se pot utiliza: lucerna masă verde sau o altă leguminoasă, în cantitate de 4-6 kg/cap/zi. Deoarece acum există disponibilităţi de masă verde, în continuare prezentăm un exemplu de raţie, pentru o scroafă cu masa corporală de 250 kg, cu lucernă masă verde şi nutreţ combinat de completare (tabelul 1). Lucerna masă verde folosită în acest caz are un aport însemnat de proteină, o parte din necesarul proteic al scroafei fiind astfel acoperit. Restul va fi asigurat prin nutreţul combinat de completare.
Determinarea nivelului proteic al NC
Pentru calcularea nivelului proteic al furajului combinat de completare se procedează astfel:
1. Se face diferenţa între necesar şi valorile de energie metabolizabilă şi de proteină brută asigurate prin lucernă, respectiv: 17.420 – 1432 = 15.988; 825 – 164 = 661.
2. Stiind că valoarea energetică a unui kilogram de furaj este cuprinsă între 3050 şi 3150 (media fiind 3100), se calculează cantitatea de furaj care va fi administrată:
15.988 : 3100 = 5,157 kg (5,2 kg)
3. Se calculează nivelul proteic:
5,2 kg NC ……………………… 0,661 kg PB
100 kg NC …………………………. X
X = (0,661×100)/5,2 = 12,7 % PB
În tabelul 2 este redată structura unui nutreţ combinat de completare care să respecte principalele condiţii de calitate calculate anterior, respectiv 3100 Kcal energie metabolizabilă şi 12,7% proteină brută. După cum se poate constata, administrarea lucernei – sau după caz a altor leguminoase – sub formă de masă verde are avantajul că reduce nivelul proteic al nutreţului combinat de la 15% (conform condiţiilor de calitate) la 12,7% în acest caz. Prin urmare, se face o economie de furaje proteice, care sunt destul de scumpe.
În structura furajului combinat am folosit ca materii prime cereale care pot fi cultivate de crescători, iar cele proteice pot fi cumpărate. Acolo unde crescătorii nu au la dispoziţie lucernă masă verde, ea poate fi înlocuită, după caz, cu o altă leguminoasă, cum ar fi trifoiul. Drept urmare, recomandarea noastră este ca scroafele în lactaţie să fie hrănite corespunzător, pentru a creşte purcei sănătoşi.
Lavinia STEF
Gabriela RUSALIN
TABELUL 1: RAŢIE FURAJERĂ PENTRU O SCROAFĂ ÎN LACTAŢIE
TABELUL 2: STRUCTURA NUTREŢULUI COMBINAT DE COMPLETARE
Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)
