„Din surse proprii de finanțare se efectuează selecția conservativă a 64 de soiuri și hibrizi, care sunt creații ale unității noastre. Dintre acestea menționez hibridul de tomate Siriana – cel mai cunoscut în acest moment pe piață, un nou hibrid de vinete – H1 Buzău, care se va numi Virginia, al cărui fruct dezvoltă o masă de până la 1,7 kg, la care a lucrat dr. Costel Vînătoru, șeful laboratorului de genetică și ameliorare. Mai avem hibridul de castraveți Triumf. În rest, în portofoliu mai sunt și 16 soiuri de tomate tip cireașă, unde avem cinci proveniențe. Ultimele două sunt omologate în luna martie a.c. – Ema de Buzău și Sonia de Buzău, cu fructe începând de la 6-8 g până la 40 g, tip cocteil, cu un raport echilibrat de zahăr/aciditate, având un conținut în zahăr cam cât are și pepenele. Deci, o varietate gustativă deosebită. De asemenea, avem soiuri de ardei gras – două proveniențe, precum și colecții deosebite de ardei iute, cu trei soiuri omologate – Jovial, Victor și Cornul caprei; dintr-o populație locală am reușit să obținem prin ameliorare o linie deosebită, care a fost omologată anul acesta”, ne-a declarat Floarea Burnichi (foto), secretar științific al SCDL Buzău.
În studiu, toată gama de specii legumicole
La stațiunea buzoiană sunt studiate și au fost create soiuri și hibrizi din peste 32 de specii, ceea ce înseamnă aproape toată gama de specii legumicole. În afară de acestea, două hectare de teren au fost introduse în reconversie pentru agricultura ecologică. „Avem o gamă largă de plante aromatice și condimentare care pot fi utilizate atât în agricultura ecologică, cât și în cea convențională. Vorbesc de cimbru, busuioc – avem un nou soi omologat recent, denumit Violet de Buzău, busuioc roșu, foarte frumos și foarte util. Crăițele Nănuc sunt extraordinare asociate în culturile clasice pentru combaterea păianjenilor, a nematozilor din sol, iar intercalate în cultură dau rezultate deosebite”, a precizat omul de știință.
Aclimatizarea – o nouă direcție în cercetare
„O altă direcție de cercetare este aclimatizarea de noi specii în țara noastră, mai ales din cele cu importanță deosebită pentru sănătatea oamenilor, și vorbim de castravetele amar, un soi nou omologat, folosit în tratarea și prevenirea diabetului, de castravetele cu țepi, mai multe varietăți, de fructul Gac, care este folosit inclusiv de cosmonauții de la NASA sub formă de pastile, când ies în spațiul extraatmosferic. Fructul are un conținut foarte mare în licopen și în caroten și a fost cultivat de câțiva ani cu succes. Am reușit să punem la punct tehnologia și să descifrăm tainele acestei specii, cu ajutorul colegului meu, dr. Costel Vînătoru”, a susținut cercetătoarea.
21 de soiuri omologate
Floarea Burnichi a înregistrat de-a lungul timpului un portofoliu de 21 de soiuri, cele mai recente fiind tomata Sonia de Buzău, ardeiul iute Victor, soiul de tomate Nectaria, un tip de tomate portocalii cu creștere nedeterminată, soiul de busuioc Violet de Buzău și o linie de lobodă. Primele tomate tip cireașă au fost omologate tot de Floarea Burnichi. Apoi, roșiile Coralina și Carisma, ardeiul gras Arum, varza buzioană, soiul de fasole Clarisa – omologat în acest an, cu talia pitică și cu păstaie galbenă, extrafină, foarte productiv – sunt numai o parte din creațiile acestui reputat cercetător. „Pentru diseminarea activității de cercetare, în această primăvară am vândut peste 500 de mii fire de răsaduri, în valoare de peste 4 miliarde lei vechi, atât la sediul unității, cât și în țară, prin curierat și prin colete poștale clasice. Astfel, am oferit posibilitatea oricărui cultivator din această țară de a avea acces la răsad din semințe de legume românești, să poată primi acasă aceste răsaduri. Am produs răsad din toate speciile legumicole și, foarte important, cea mai mare parte din semințe este produsă în această unitate de tradiție, cu 57 ani de existență”, ne-a declarat secretarul științific al stațiunii.
Există o nouă generație de tineri cercetători
SCDL Buzău se finanțează din venituri proprii, așa cum se susține toată cercetarea agricolă românească. „Pentru a atrage tineri cercetători, trebuie să asiguri măcar un salariu de bază; or, numai din proiectele de cercetare nu se poate asigura finanțarea. De asemenea, la Buzău este o situație deosebită și cu fondul funciar, unitatea a fost deposedată de o grămadă de terenuri și din cauza aceasta procesul de cercetare și de producție suferă. Apoi se simte lipsa unor competiții organizate – vorbim de proiectele de cercetare, care sunt atât de rare și de un nivel de finanțare atât de mic, încât e foarte greu. Dar cel mai mult ne necăjește faptul că, deși oamenii, consumatorii, fermierii înțeleg importanța consumului de legume sănătoase și apelează la noi pentru aceste semințe și răsaduri, deși există persoane care ne susțin, practic nu se face încă nimic pentru susținerea semințelor de legume românești. Nu există fonduri repartizate și de aici apar toate problemele”, consideră Floarea Burnichi.
Totuși, interlocutoarea noastră este încrezătoare și privește cu optimism spre un viitor care „cu siguranță va fi al legumelor românești! Vă spun asta chiar dacă finanțarea este precară la momentul acesta și foarte greu reușim să asigurăm salariile, în condițiile unui an dificil. Există tineri cercetători pe care noi îi pregătim, și-au făcut masteratul, își dau doctorate, există schimbul de generații și sunt convinsă că unitatea va rezista acestei perioade”, este de părere Floarea Burnichi.
O prioritate pentru nucleul de cercetători de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău este crearea de hibrizi performanți care să asigure un nivel ridicat de producție, să poată fi cultivați atât în cultură protejată, cât și în câmp deschis și care să facă față acestor extreme climatice cu care ne confruntăm în ultimii ani.
