Treaba pare simplă, dar faptul că nu e obligatoriu să implementăm anumite ecoscheme, spre exemplu, nu înseamnă că nu vor fi implicaţii. Acestea există şi lovesc tare la buzunar! Cam tot ce înseamnă subvenţii europene, de pildă, vor fi cuplate cu alegerea unor scheme eco pe care Statul le va propune, în cazul fericit ţinând cont de opinia organizaţiilor de fermieri şi de starea agriculturii româneşti.
Una dintre „ambiţiile” europene se complică şi mai mult când vine vorba despre reducerea pesticidelor. Green Deal-ul nu e pe tocmeală însă regulamentele ignoră cu desăvârşire faptul că sunt ţări care consumă substanţe pentru protecţia plantelor sub media europeană! În această situaţie sunt Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia şi Croaţia. Toate aceste ţări utilizează cantități sub media UE de substanță activă la hectar şi multe dintre acestea ar trebui să diminueze consumul de pesticide la sub 1 kg sau chiar 0,35 kg SA la hectar. „O reducere strictă ar face țările noastre să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest și cu restul lumii, dependente de importuri și în totală nesiguranță alimentară. Țările noastre ar fi discriminate și sancționate în mod disproporționat”, se arată într-o scrisoare adresată Comisiei Europene pe 20 iunie 2022 şi semnată de organizaţiile de fermieri şi camerele agricole din statele în cauză.
Reprezentanţii fermierilor mai spun că obiective foarte ambițioase și, în același timp obligatorii ar duce şi la creșterea costurilor de producție, creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor din țări terțe, ceea ce este în contrast puternic cu eforturile actuale de a consolida independența alimentară a Uniunii Europene.
E drept că nimeni nu putea să prevadă nici conflictul armat de la graniţele României şi nici efectele lui economice. Însă regulile din strategia “De la Fermă la Furculiţă” n-au de-a face cu războiul ruso-ucrainean, au fost făcute dinaintea izbucnirii lui. “Războiul verde” se poartă pe alte fronturi şi nimic nu poate justifica lipsa unei analize de risc asupra agriculturii sau elaborarea unor alternative pentru utilizarea eficientă a pesticidelor în statele care oricum folosesc mai puţine substanţe potenţial periculoase decât majoritatea europenilor.
Toată lumea e de acord cu o agricultură durabilă, cu produse şi lucrări cu impact redus asupra solului şi a mediului, dar dacă tot există libertate decizională la nivel de ţări membre, atunci să fie lăsate statele să aleagă propriile soluţii pentru atingerea acestor obiective. Altfel nu putem vorbi de un “ACORD VERDE” în… acord cu toate statele UE. Şi atunci, unde e echitatea europeană care stă la baza Uniunii?
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
