Fermierii aproape că nu mai au puterea de a se bucura și de a spera, nici atunci când vremea începe a da semne mai bune. Parcă nu este prețuit atât cât se cuvine nici faptul că precipitațiile căzute în zona Moldovei, spre finalul iernii – începutul primăverii 2016, fiind înregistrate cantități de apă de 3-15 litri/mp într-o singură săptămână, au determinat la cultura grâului de toamnă refacerea întrucâtva a rezervei de umiditate din profilul de sol accesibil plantelor, aceasta devenind satisfăcătoare, în special în partea de sud a regiunii. „Știu că după fertilizările din ultima perioadă, umiditatea existentă în sol va fi de un real folos pentru culturile de cereale în următoarele săptămâni. Dar acum problema financiară este cea care aduce multă neliniște. Din cauza prețurilor extraordinar de mici pe care continuă să le aibă produsele noastre. Grâul, la 7-8 luni de la recoltare, are prețul mai mic decât în perioada secerișului și decât anul trecut. Porumbul, la fel. Supărător și descurajator este faptul că a existat speranța de câștig, prin păstrarea producțiilor, dar până acum nu s-au putut achita nici măcar cheltuielile din anul trecut. Nu mai spun de noul an agricol. Din nou, probabil, datorii la furnizori”, spunea Cristi Coteț, un tânăr fermier ieșean.
Primăvară agricolă fără bani și cu datorii
Pe de altă parte, furnizorii de inputuri pentru agricultură se plâng de faptul că imposibilitatea fermierilor de a se achita de datoriile din 2015 a condus la necesitatea reeșalonărilor, ceea ce împovărează atât prestatorii de servicii, cât și producătorii agricoli. Este adevărat, însă, că și unii, și alții și-au asumat și un asemenea risc încă de la începutul parteneriatului. Acum, etapa este dificilă pentru toți. În 2016, vor fi continuate doar colaborările întemeiate pe bună credință – dovedită prin faptul că doar condițiile meteo extreme din 2015, căderea prețurilor la nivel internațional și nefericita întârziere a plații avansului din subvenții au condus la acumularea unor datorii neonorate. Deci nu intră în discuții datorii anterioare acumulate din motive de nerespectare a angajamentelor.
Inginerul Vasile Balcan (foto), proprietarul societății Marsat Roman județul Neamț, unitate furnizoare de inputuri pentru agricultură în județele Neamț, Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava, Bacău, ne spunea că reeșalonările pe care a fost nevoit să le accepte în acest an împovărează mult activitatea societății, dar fiind el însuși fermier, a simțit la propriu situația grea din agricultură și, cu excepția cazurilor de „lipsă de delicatețe și de onoare”, nu are de adus reproșuri producătorilor agricoli cărora le-a furnizat tot ceea ce înseamnă înființare/întreținere a culturilor, chiar și motorină și utilaje pentru recoltare și transport. Ceea ce speră acum este ca anul agricol să fie mai bun, subvențiile să nu mai întârzie atât de mult, iar la final să se poată vorbi despre muncă serioasă și cu folos. ”Noi avem cam trei mii de hectare în exploatare. Anul 2015 a fost foarte dificil, știți bine. Inclusiv spre toamnă, când nu am avut condiții deloc prielnice înființării culturii de rapiță. La noi, de obicei, rapița ocupa cam 500-700 de hectare. Așa am încercat să organizăm lucrurile și pentru 2016. Numai că, la această dată, am rămas doar cu vreo 106 ha. Restul a fost întors, din cauza faptului că, având secetă din toamnă, plantele nu s-au dezvoltat corespunzător și nu au rezistat peste iarnă. La fel, desigur, au pățit-o și alții. Diferența este că noi dispunem de fondurile necesare acoperirii anumitor probleme. Din păcate, mulți dintre colegii fermieri au mari dificultăți financiare și cu greu se mai poate vorbi despre entuziasm sau speranță de câștig, în 2016. Îi văd că se străduiesc să facă tot ceea ce pot ca, la toamnă, măcar să revină pe linia de plutire cu cheltuielile și cu datoriile neonorate, din 2015”, ne spunea Vasile Balcan.
Povara greului trebuie împărțită
2016, cu toate dificultățile sale, pentru societatea nemțeană, este proiectat ca un an al bucuriei, măcar prin prisma faptului că este an aniversar – 25 de ani de activitate. Acesta este, de fapt, unul dintre motivele pentru care Vasile Balcan a decis ca relațiile de parteneriat să continue cu toți cei cărora le-a furnizat atât semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, cât și mașini și utilaje agricole, piese de schimb. Totul, chiar în condițiile în care unii fermieri au nu numai datorii, restanțe la furnizorii de inputuri, ci și credite suficient de mari. Însă, atâta vreme cât se constată că este vorba doar despre neșansa unui an agricol dificil și nu despre neseriozitatea producătorului agricol, atunci povara greului trebuie împărțită.
Pentru primăvara 2016, la SC Marsat SA Roman, structura de culturi include porumb – 110 ha, floarea-soarelui – 500 ha, sfeclă de zahăr – 500 ha și soia – 250 ha. În zona prestărilor de servicii, pentru anul 2016, pe lângă furnizarea de semințe, îngrășăminte – chimice și foliare -, pesticide, motorină, o preocupare intensă este aceea de dinamizare a laturii de dotare tehnică a fermelor, cu mașini și utilaje agricole absolut necesare pentru a valorifica orice „fereastră” bună de lucru și a obține producții bogate. Numai că, din păcate, orizontul economic al fermierului, cel puțin la momentul primăvara 2016 nu prezintă puncte luminoase, ci adevărate „valuri de colb și de tulburare”, vorba moldoveanului. Poate că realitatea de până la finalul anului va contrazice scepticismul multor fermieri, care, în primăvara 2016, se văd neputincioși din cauza lipsei banilor pentru finanțarea lucrărilor și a datoriilor.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
ÎNAINTE, DAR CU MAXIMĂ PRUDENȚĂ!
„Luate în calcul atât datoriile anului trecut, cât și prețurile mici de valorificare din acest an, nu ne putem face iluzia că va fi un an cu realizări economice bune. Dar, trebuie să fim maturi, să conștientizăm că ne-am asumat o profesie, cu niște riscuri, că am ales să avem parteneriate, cu anumite angajamente, așa că trebuie să mergem mai departe. Și să facem absolut tot ce ține de fiecare dintre noi ca să fie bine. Tehnic, trebuie să știm că doar aplicarea tehnologiei ne poate asigura șansa de producții. Trebuie să fim extrem de echilibrați ca cheltuieli programate în exploatație. Chiar i-am și sfătuit pe colegii mei fermieri să socotească foarte amănunțit fiecare cheltuială, să facă tot felul de variante de calcule, pornind de la cea mai mică producție posibilă și până la cea mai mare, precum și de la cel mai mic preț de valorificare posibil și până la cel mai mare. Abia după mai multe calcule, să decidă ce să facă în privința investițiilor din ferme. Dacă noi fermierii nu ne preocupăm amănunțit de noi, alții e mai greu să o facă. și se vede”, încheia Vasile Balcan.
Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016
