Ce aşteptări au fermierii înainte de campania de recoltare?
„În toamnă au fost semănate în jur de 400.000 ha (pe ţară – n.r.). La această dată nu ştiu să fi rămas în cultură 350.000 ha. Producţii normale sunt estimate pentru partea de sud-vest şi centrul ţării; în restul regiunilor – Câmpia Bărăganului, Dobrogea şi Moldova – dacă se va aduna o medie de 1,5 t/ha! În judeţul Brăila, trei sferturi din cultură sunt afectate de ger”,ne-a declarat Adrian Ciocoiu,Category Marketing Manager Oilseeds – Corteva Agriscience.
Rapiţa în ultimii cinci ani în România
În ultimii cinci ani, România a avut o producţie medie de rapiţă de 2,64 de t/ha (sub nivelul european). Acum se estimează o scădere de circa 2,3%, conform unui studiu alINGBank. De asemenea, previziunile pentru acest an sunt de până la 2,57 t/ha.
În 2019, producţia totală de rapiţă a fost de 1,61 milioane de tone, în scădere cu aproape 60% faţă sezonul precedent.
Rapiţa 2020- plante pitice la înflorire
Producţiile vor fi variate în funcţie de precipitaţiile din aprilie-mai. Deci, nu vorbim numai de diferenţa de genetică, de toleranţa la boli, la scuturare, de potenţialul de producţie al hibridului sau de caracteristicile solului şi de condiţiile agronomice.
În multe ferme din Vrancea şi Buzău, rapiţa a plecat bine în iarnă, dar timp de şapte luni, regimul pluviometric a fost deficitar, sub 200 l/mp, la mai puţin de o treime din normal. Cultura a rămas într-un stadiu vegetativ redus, plantele înflorite fiind undeva sub genunchi.
Dăunătorii rapiţei – atacuri în valuri succesive
În trend cu evoluţia vremii, atacul dăunătorilor a fost virulent, fermierii aplicând două tratamente pentru controlul gărgăriţei tulpinilor (Ceutorhynchus napi) şi a gândacului lucios al rapiţei (Melighetes aeneus) – foarte agresiv din faza de buton verde, până la stadiul de silicve. Unii au aplicat un singur tratament şi puţin întârziat. S-au văzut efectele: larve în interiorul tulpinilor plantei.
„Perioada de înflorire a fost în medie normală, însă diferenţa au făcut-o ploile, care în vest (Timiş, Arad, o parte din Bihor) au fost însemnate. Din lipsa apei s-au pierdut 2-4 şi chiar 6 ramificaţii, chiar dacă la fenofaza preînfloritului plantele au avut 14-16 ramuri. În medie au rămas 10-12 ramificaţii, iar pe solele mai sărace sau cu densitate mare, şi mai puţine”,a precizat Carmella Duma, reprezentant tehnic Dekalb.
Aşadar, rapiţa rămâne şi în acest an cultura unei mari deziluzii!
Rapiţa bănoasă, dar riscantă
Rapiţa aduce primii bani în fermă, are profitabilitate ridicată şi este o bună premergătoare pentru păioase. Însă este şi o cultură riscantă din cauza factorilor climatici: secetă în perioada semănatului, geruri puternice în timpul iernii, oscilaţii mari de temperatură toamna şi primăvara, temperaturi de peste 30 grade C în perioada de înflorire şi de umplere a seminţelor.
Bilanţ înainte de recoltare. Tehnologiile succesului la rapiţă într-un an agricol bun – 2018. Click AICI vezi cum ar trebui să arate rapiţa în această perioadă şi ce producţii estimau fermierii acum doi ani.
Rapiţă afectată de gerul din aprilie 2020
un articol de
MARIAN MUŞAT
