
Solul este (sau ar trebui să fie) plin de viață şi conține o diversitate foarte mare de organisme, inclusiv bacterii, ciuperci, protiste (microorganisme eucariote), nematode, colembole (artropode primitive apterigote/fără aripi) și acarieni.
De ce sunt importante râmele?
Rămele modifică structura solului, ajută la ciclul carbonului prin transformarea materiei organice, îmbunătățesc infiltrarea apei și productivitatea plantelor. Ele sunt, de asemenea, un indicator biologic al sănătății solului şi sunt o sursă importantă de hrană pentru păsările sălbatice.
Prezenţa şi densitatea râmelor este un indicator al sănătății solului, fiind puternic influențată de pH, tipul de sol, compactare, metodele de prelucrare a solului, rotația culturilor și modul de gestionare al materiei organice.
Organismele solului
Un gram de sol conține un miliard de bacterii individuale și până la zece mii de specii diferite de bacterii.
Aceste organisme ale solului interacționează între ele și influenţează proprietățile chimice și fizice ale solului pentru a conduce procesele solului:
- Descompunerea materiei organice
- Ciclul nutrienților
- Absorbția de nutrienți de către plante
- Îmbunătățirea structurii și stabilității solului (formarea agregatelor)
- Infiltrarea apei
- Capacitate de reținere a apei
- Apariţia boliilor plantelor
- Rezistență sistemică indusă
- Promovarea creșterii plantelor
- Producția de antibiotice și hormoni
- Neutralizarea toxinelor (pesticide, contaminanți și poluanți)
Structura fizică a solurilor (bilanțul aer/apă) și mediul chimic (pH, nutrienți) asigură habitatul pentru interacțiunea rădăcinilor și a organismelor din sol. „Hrănirea” solului se face prin aplicarea regulată de amendamente organice şi menţinerea biodiversităţii prin rotaţia culturilor şi reducerea lucrărilor solului.
Numărarea râmelor
Cea mai eficientă şi simplă metodă de evaluare a sănătății biologice a solului este numărarea râmelor. Cel mai bun moment pentru a număra populațiile de râme este primăvara devreme sau după ploile de toamnă. O bună estimare a populaţiilor de râme se face cu uşurinţă atunci când este cald și după ploaie. Evitați prelevarea de probe atunci când solul este foarte uscat. Pentru ca activitatea râmelor să fie cu uşurinţă cunatificată este necesar ca solul fie umed cu câteva zile înainte de prelevarea probelor de sol.
Pentru ca evaluarea să fie cât mai precisă este important să se preleveze mai mult de o probă din fiecare câmp/tarla, un număr de cca. 10 mostre pe câmp este ideal. De asemenea, comparațiile între părțile cultivate ale câmpului și marginile tarlalelor pot fi utile în monitorizarea biologiei solului.
Râma este numită şi “plugul biologic”, deoarece ea sapă galerii până la 100 cm adâncime. Pe glob există aproximativ 1800 de specii de râme, iar în Europa 400 de specii.
Ştiaţi că:
- Într-un sol bogat în materie organică pot exista peste 100 râme/mp, ceea ce echivalează cu 1 milion de râme/ha.
- Intestinul de râme este un bioreactor natural, care crește densitatea microbiană benefică din materialul pe care îl excretă de 1.000 de ori mai mult decât cea a solului în momentul ingestei.
- Rămele sapă galerii care ajută la spargerea hardpanului și reduce compactarea solurilor.
- Studiile au arătat că 30% din „respirația” unui câmp în timpul iernii reci și umede până în lunile de primăvară se datorează râmelor.
- Râmele aduc minerale din adâncul subsolului, către straturile de suprafaţă unde sunt adesea insuficiente pentru nutriţia plantelor.
- Galeriile râmelor uşurează înaintarea/pătrunderea cu uşurinţă a rădăcinilor mai adânc în sol și obținerea de nutrienți la care nu puteau ajunge în mod obișnuit.
- Râmele procesează reziduurile de compost și deșeurile. Bacteriile și alți microbi din intestinul unui vierme ajută la distrugerea substanțelor chimice dăunătoare și la descompunerea deșeurilor organice.
- Râmele chelează nutrienții, făcând minerale disponibile plantelor care altfel ar fi într-o formă indisponibilă chimic.
- Râmele stimulează populațiile microbiene benefice, inclusiv bacteriile fixatoare de azot.
- Râmele neutralizează pH-ul solului. În urma „digestiei” produsul rezultat este mai aproape de pH neutru.
Cum se prelevează probele?
Instrumente necesare: cazma, sticlă/recipient cu apă , covoraş de cauciuc şi o fişă de înregistrare şi evaluare.
Protocol:
- Săpați o groapă (25cm x 25cm x 25cm) și puneți pământul pe covoraș;
- Sortați manual solul, plasând fiecare râmă întregă într-un recipient;
- Numărați și înregistrați numărul total de râme;
- Separați râmele adulte și tinere;
- Numărați și înregistrați numărul fiecărui tip de râme, adulți/pui;
- Repuneţi râmele în groapa de sol și umpleți cu pământ;
- Repetați pașii de mai sus, până pentru a evalua 10 gropi de sol/tarla;
Relaţia dintre densitatea râmelor/mp şi conţinutul de materie organică din sol:
(date orientative)
| Număr de râme | Conţinut materie organică |
| 101 sau peste | Foarte ridicat |
| 51-100 | Ridicat |
| 20-50 | Mediu |
| 1-19 | Redus |
| 0 | Foarte scăzut |
Identificarea râmelor adulte
Dimensiunea râmelor nu este un bun indicator al maturității, deoarece râmele adulte variază în mod obișnuit ca mărime de la 2cm până la 15cm, în funcție de specie. Râmele adulte au „o șa” clar dezvoltată (inelul reproductiv, prezentat în imaginea de mai jos), iar puii/tineretul nu are inelul reproductiv.
Compararea la intervale regulate a numărul de râme, în paralel cu rezultatele analizelor de sol se obţine un indicator de bază al sănătăţii solului.








