Până în 2030, consumul mondial de carne ar putea ajunge la 378 de milioane de tone, în urma unei creşteri cu 48 de milioane de tone faţă de cantitatea consumată în prezent. Ar însemna că peste zece ani, consumul pe cap de locuitor la nivel planetar va ajunge la 37,5 kg. O creştere cu aproximativ 1 kg faţă de consumul înregistrat la nivelul anului 2018.
Cererea cea mai mare este aşteptată din partea pieţelor din ţările în curs de dezvoltare. De aceea, volumul importurilor la nivel mondial va înregistra o creştere semnificativă. Asia şi Africa vor fi continentele care vor înghiţi cea mai mare parte din importuri. Cele mai importante creşteri ale cererii ar putea avea loc în Vietnam şi Filipine, dar şi în alte ţări asiatice, pentru toate tipurile de carne, în Africa sub-sahariană, pentru carnea de pasăre şi de porc, şi în nordul Africii, pentru carnea de pasăre şi de vită. China va rămâne cea mai căutată piaţă pentru exporturi, chiar dacă Beijingul va urmări să sporească producţia naţională pentru piaţa internă.
Orătăniile, la mare căutare
Carnea de pasăre va fi cea mai consumată la nivel mondial, cererea urmând să fie mai mare cu 4 milioane de tone decât în prezent, în timp ce restul tipurilor de carne (vită, porc, oaie şi capră) vor însuma tot aproximativ 4 milioane de tone. În ceea ce priveşte consumul de carne de porc şi de oaie, acesta va fi satisfăcut, în principal, din producţia internă, de fiecare piaţă în parte, existând puţine şanse ca volumul importurilor la nivel mondial să înregistreze creşteri semnificative. Mai mult, se aşteaptă ca piaţa chineză să scadă cererea de carne de porc, după restructurarea sectorului propriu de creştere a suinelor. Rusia a prelungit embargoul pe importul de carne de porc, inclusiv din Uniunea Europeană, până la 31 decembrie 2019, iar după această dată este de aşteptat ca numai câteva ţări să fie agreate pentru relansarea comerţului cu acest tip de carne.
Proteina vegetală vs. proteina din carne
Dacă la nivel mondial, consumul pe cap de locuitor va creşte cu 1 kg până în 2030, la nivel european, consumul va scădea cu 700 de grame, de la 69,3 kg, la 68,7 kg. Oricum, europenii au un consum de carne aproape dublu faţă de consumul pe cap de locuitor la nivel planetar. Suntem, cu adevărat, carnivorii planetei! Scăderea consumului pe cap de locuitor în Uniunea Europeană va fi determinată de diminuarea interesului în rândul consumatorilor, în ciuda creşterii importurilor, dar şi de apetitul în creştere pentru produsele cu substituenţi ai cărnii, cum ar fi produsele pe bază de proteine vegetale. Am arătat într-un articol dintr-un număr anterior că decidenţii agriculturii europene au deja date privind orientarea consumatorilor către acest tip de hrană şi, în consecinţă, elaborează programe pentru stimularea fermierilor să extindă culturile de linte şi năut, printre altele.
PREFERINŢELE CONSUMATORILOR
Consumul de carne, pe lângă scăderea estimată, va suferi şi o modificare a preferinţelor consumatorilor, care se vor îndrepta către carnea de pasăre, dar şi de oaie, ca urmare a fenomenului de imigrare dinspre ţările asiatice şi nord-africane. Cauzele care conduc deja la scăderea consumului de carne în Uniunea Europeană sunt: convingerile etice şi ecologice (bunăstarea animalelor, poluarea apelor), aspecte legate de mediu şi climă (amprenta de carbon), preocupări privind sănătatea, îmbătrânirea populaţiei europene (nevoie scăzută de proteine animale). Desigur, prognozele analiştilor europeni nu sunt literă de lege, dar trebuie înţeles un lucru, atât de autorităţile româneşti, cât şi de fermierii români: preferinţele consumatorilor sunt determinante pentru sectorul agro-alimentar. Numai într-o societate totalitară, autorităţile bagă pe gâtul consumatorilor alimentele decise prin lege. Într-o societate liberă, consumatorii au dreptul să-şi aleagă hrana, iar fermierii şi procesatorii ţin cont de aceste opţiuni.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)
