Sigur, nici hypermarketurile nu sunt chiar ușă de biserică. Unele dintre ele au fost amendate de Consiliul Concurenței din cauza cartelizării, iar acuzațiile că ar fi mărit artificial prețurile înainte de scăderea TVA-ului la alimente la 9% nu vor fi fost, în unele cazuri, chiar lipsite de fond.
O acuză care persistă de câțiva ani la adresa hypermarketurilor este aceea că nu ar scoate la vânzare produse agro-alimentare românești decât în cantități mici, preferând să aducă mărfuri de pe toate meridianele lumii. Am auzit de zeci de ori această acuză, atât la nivelul înalților funcționari ai statului, cât și printre simpli cetățeni. Drept urmare, am intrat într-o seară într-un hypermarket situat în zona semicentrală a Bucureștiului, cu scopul de a verifica la raft prezența mărfurilor agro-alimentare românești.
Legume și fructe „autentic românești”
M-am dus prima dată la legume și fructe. Etichete cu harta României tricoloră informează clienții care sunt produsele românești. Sunt și etichete care îndeamnă cumpărătorii să consume legume și fructe „autentic românești”. Sunt două sortimente de roșii produse în țara noastră. Salata verde, leușteanul, ceapa verde, morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichiile roșii, fasolea, ardeiul gras Bianca, varza albă, cartofii noi și dovleceii sunt din România. Sigur, alături ți se oferă ocazia, după preferințe, să optezi și pentru legume din alte țări. Nu lipsesc roșiile pomișoare din Italia. E firesc, din moment ce în România producția de roșii pomișoare e redusă. Mai departe: ceapa galbenă e din Argentina sau Egipt. Motivul? Ceapa galbenă nu s-a recoltat încă la noi, fiindcă nu a ajuns încă la maturitate. Nu este sezonul ei. Cireșe românești, două lăzi aproape pe terminate. Piersici românești, dar nectarinele plate sunt din Spania, prunele din Chile. Păi da, prunele noastre încă nu s-au copt. Un galantar întreg e rezervat ciupercilor Champignon albe și brune produse de o firmă din Zalău.
Produse tradiționale atestate de MADR
Trec la sectorul carne. Domină în proporție covârșitoare carnea macră provenită din abatoare românești. O firmă din Brăila are un stand frigorific propriu plin cu slănină afumată, cu gușă de porc afumată și alte produse din carne de porc. Alături, pastramă de mistreț, cârnați și alte bunătăți produse de o firmă dintr-o localitate giurgiuveană. Descopăr și celebrii cârnați de Pleșcoi ambalați în caserolă și etichetați ca „produs tradițional românesc” , nr. 38, făcând parte, deci, din ultima serie de produse tradiționale atestate de MADR anul trecut. Îmi amintesc că un membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a venit cu ideea de a obliga hypermarketurile să rezerve un spațiu pentru produsele românești atestate ca tradiționale. Uite că produsul tradițional nr. 38 din nomenclatorul MADR nu a mai avut nevoie de o lege specială ca să ajungă în galantarul unui retailer. Negocierile au fost directe, între producător și comerciant. Am găsit și carne provenită din alte țări, dar ponderea este infimă în comparație cu cărnurile din România. Ceva vrăbioară de vițel de lapte fără os provenit din Italia și câteva bucăți de antricot de Angus originar din Argentina. La mezeluri, toate firmele românești din domeniu își au salamurile, șuncile și cârnații lor. Ba chiar și firme mai mici își au produsele lor.
Murăturile de la Slobozia Moară și sparanghelul din Peru
Lactatele sunt produse în România, chiar dacă au apărut informații că procesatorii importă și cantități de lapte mai ieftin din alte țări. Până la urmă nu-i responsabilitatea magazinului de unde provine laptele procesat. Asta e altă poveste…
În treacăt spre casa de marcat am văzut într-un galantar murături de la Slobozia Moară din Dâmbovița, stând alături de sparanghelul din Peru.
Ăsta-i hypermarketul: un loc unde sunt vândute mărfuri din toate colțurile lumii, pentru satisfacerea clienților. Am constatat cu ochii mei că produsele agro-alimentare românești sunt prezente în proporție covârșitoare în rafturile și galantarele unuia dintre hypermarketuri. Restul e politică și populism.
