Primele produse sunt cașcaval și telemea, realizate integral din lapte de vacă, după rețete proprii. Din 12.000 de litri de lapte au obținut peste 600 de kilograme de cașcaval și aproape 650 de kilograme de telemea. Până când vor avea propria fabrică, procesarea o face fabrica de lactate Criș Sib Lacto din jud. Arad, deținută de membrii Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine „Miorița” din Chișineu-Criș, jud. Arad, cu care lucrează în regim de prestare de servicii.
Ideea de a avea propria fabrică de procesare a laptelui o au de mai multă vreme, dar condițiile impuse de procesatorii de lapte odată cu eliminarea cotelor i-au obligat pe fermieri să găsească soluții concrete și rapide.
„Acum producem, pe cooperativă, în jur de 60.000 de litri de lapte pe zi. Friesland-ul ne ia, la ora asta, media livrărilor pe decembrie, ianuarie și februarie și ne rămân, la sfârșitul lunii, la toți din cooperativă, în jur de 30.000 de litri de lapte, pe care trebuie să găsim să îi procesăm. Pentru tot ce depășește, Friesland-ul ne-ar da 50 de bani pe litru, ceea ce nu putem accepta. {tii, vorba aia… fiecare șut în fund e un pas înainte. Situația asta ne-a ambiționat. Ne-am făcut cameră frigorifică cu rafturi pentru depozitare la Bucovăț (n.r.-lângă Timișoara), unde avem o hală pentru viitoarea fabrică. Când o să deschidem fabrica noastră, o să procesăm totul la noi. Oricum, facem mai departe”, ne-a spus Viorel Hapenciuc, președintele cooperativei TimLact Agro (foto).
În prezent, caută cumpărători pe termen lung. „Am primit o ofertă ca în septembrie să livrăm și 50.000 de litri de lapte și să ne vândă altcineva toată producția în angrourile din București, dar nu am fost de acord. Vrem să vindem noi. Acum e ceva concurență pe piață cu telemeaua de oaie, dar, chiar și așa, jumătate din telemea am vândut-o deja și cred că o să avem succes și cu cașcavalul”, a adăugat Hapenciuc.
Calitatea și eticheta vând produsul
Brânza o vând într-un restaurant din Timișoara care promovează producătorii și produsele locale și tradiționale. Pentru distribuția de cașcaval, Hapenciuc spune că a discutat deja cu câteva restaurante și magazine care ar dori să cumpere. Au cerut în jur de 16,5 lei pe kilogramul de cașcaval, fără TVA. Patronul unui restaurant local s-a declarat dispus să cumpere de la ei, chiar dacă prețul este puțin mai mare decât plătește în prezent pentru un cașcaval importat din Bulgaria. Omul a spus că produsul este gustos, dar mai e la mijloc și mândria locală. Pe lângă calitatea produsului, mai contează și promovarea și etichetarea, pentru care se zbat producătorii de lapte și de lactate.
„Noi am scris pe etichetă exact ce conține cașcavalul, cu litere mari, ca să se vadă bine. În mijlocul etichetei scrie cu litere mari DOAR CU LAPTE ADEVARAT”. Cu numele Floare din Banat a mai fost un proiect mai demult, dar a eșuat și noi ne-am dorit foarte mult acest nume. Eticheta are stema veche a Banatului – o cruce reprezentând cele patru județe și culorile alb-violet, reprezentative pentru Timișoara și care sunt și atractive pentru copii. Iar logo-ul este
