Motivația este complexă, însă s-ar putea reduce la câteva argumente:
1. Lipsa încrederii în potențialii furnizori de material seminal;
2. Lipsa unei infrastructuri de transport/curierat care să asigure livrări rapide și în condiții de siguranță a calității către ferme;
3. Convingerea majorității fermierilor că – indiferent de numărul scroafelor din fermă – e mai comod și mai ieftin să aibă în propria „bătătură” atât vierii, cât și capacitatea de procesare a materialului seminal obținut de la aceștia, adică laboratorul.
Obiectivul acestor rânduri nu este să aducă niște contraargumente la cele scrise anterior, ci să abordeze un alt subiect. Cel al standardelor de calitate în procesarea materialului seminal și al efectelor nefaste ale lipsei acestora. Nu vom aborda subiectul calității materialului seminal brut, ci pe cel al calității procesului de prelucrare a acestuia în doze pregătite pentru inseminare. Ca atare, ne vom referi la materialele folosite și, mai ales, la oamenii din aceste laboratoare, cărora le încredințați nu numai vierii și echipamente extrem de scumpe, ci, practic, profitabilitatea fermei!

Materialele din laborator
Multitudinea de oferte disponibile pe piață pentru materialele utilizate în procesarea spermei brute recoltate de la vieri este deja de notorietate, cum de notorietate sunt și majoritatea producătorilor acestor materiale, fie că sunt de unică sau îndelungată folosință. Și în acest domeniu se aplică celebra sintagmă: „sunt prea sărac ca să-mi cumpăr lucruri ieftine!”. De aceea ar trebui să apelăm la produse cu marcă recunoscută. Materialele de unică folosință dubios de ieftine sunt, de cele mai multe ori, fabricate dintr-un plastic ordinar, care nu a fost testat în privința toxicității asupra spermatozoizilor.
Aceeași regulă se aplică și în cazul diluanților. Un furnizor serios ar trebui să fie în măsură să vă demonstreze prin studii „in vitro” și „in vivo” că produsul lui a fost testat și retestat constant în privința potențialelor efecte negative asupra celulelor spermatice. Și aici nu mă refer doar la efecte vizibile, cum ar fi reducerea mobilității sau creșterea proporției de spermatozoizi morți, ci la cele imposibil de detectat în laboratorul fermei, cum ar fi „defectarea” membranei spermatozoidului. Un studiu recent efectuat pe un număr de peste 200.000 de doze de material seminal, ambalate în trei tipuri de tuburi de material plastic, aparent identice, de la trei furnizori, au demonstrat diferențe majore – de peste 40 la sută – în privința toxicității asupra spermatozoizilor, după câteva ore de la ambalare.
Analize comparative similare s-au făcut și în privința diluanților utilizați în laboratoarele a 36 de ferme de reproducție de dimensiuni mari, din SUA, pornind de la semnalarea concomitentă a scăderii cu aproape un purcel (0,7 purcei/fătare) a prolificității scroafelor. Investigațiile au condus la concluzia că diluantul folosit a fost același în toate fermele monitorizate și că acesta a determinat distrugerea acrosomului, o „piesă” esențială în reușita fecundației, fără să fi fost afectată mobilitatea spermatozoizilor.

Oamenii din laborator
Dacă există un loc în care se aplică perfect zicala „omul sfințește locul”, apoi acel loc este laboratorul în care se procesează materialul seminal suin, pentru că, aici, omul este cel care poate duce reproducția din fermă spre succes sau spre dezastru. Ca atare, personalul laboratorului ar trebui să respecte cel puțin următoarele reguli:
• Igiena permanentă a mâinilor: toate echipamentele și materialele vor fi atinse doar cu mâinile înmănușate;
• Capul/părul va fi în permanență acoperit pentru a evita contaminarea materialului seminal cu fire de păr și/sau cu celule descuamate;
• Să poarte echipament complet destinat strict incintei laboratorului;
O a doua componentă esențială este cea care ține de igiena laboratorului și care presupune cel puțin următoarele elemente:
• Suprafețele din laborator – mese, bancuri de lucru, pardosele, pereți – trebuie să fie ușor de spălat și dezinfectat. Acele suprafețe cu care se intră în contact zilnic se vor spăla și dezinfecta zilnic;
• Materialele ar fi de preferat să fie de unică folosință. Totuși, acele materiale care nu intră în această categorie vor fi dezinfectate/sterilizate conform instrucțiunilor furnizorului. După spălare/dezinfecție se vor usca perfect pentru că apa are efect distructiv asupra spermatozoizilor;
• ~n perioadele în care nu se lucrează în laborator, utilizarea lămpilor UV pentru dezinfecție este recomandată.
Toate aceste măsuri preventive sunt extrem de importante pentru că:
• Statisticile arată că 15-30% din dozele de material seminal procesate în laboratoare sunt contaminate cu bacterii;
• Contaminarea moderată cu E.coli poate conduce la scăderea prolificității cu 30-40%.
Din motivele prezentate succint se desprinde concluzia că laboratorul pentru procesarea materialului seminal de vier trebuie să arate și să funcționeze “ca o farmacie”. Performanțele de reproducție modeste arareori au drept cauză vierii în sine și, mai degrabă, managementul defectuos. O igienă precară a întregului laborator, a personalului, dar și a vierilor în timpul recoltării materialului seminal pot să inducă în final la rezultate financiare catastrofale.

CALITATEA MATERIALULUI SEMINAL SUIN

Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016