La început de iulie, pe întreg teritoriul agricol românesc, culturile de prăşitoare au un stadiu vegetativ corespunzător, excepţie făcând doar zonele în care s-au manifestat fenomene meteo extreme. Umiditatea excesivă le-a încărcat însă „nota de plată” fermierilor, deoarece au fost nevoiţi să facă tratamente suplimentare în culturi.
TIMIŞ
Atac de Ostrinia în cultura de porumb
Codruţ Balogh, administrator al societăţii agricole Comloşana din localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş, a înfiinţat în primăvara acestui an 200 hectare de porumb şi 116 hectare de floarea soarelui. „Din punct de vedere al stadiului vegetativ, culturile stau bine. Am avut ploi suficiente, erbicidările şi-au făcut efectul, dar la porumb a început atacul de Ostrinia nubilalis Hbn şi este greu de combătut. Mă gândeam dacă să intervin sau nu, pentru că s-ar putea să cresc costurile şi să nu rezolv nimic”, ne-a declarat fermierul. Cultura de floarea soarelui, deocamdată, are o stare bună. „I-am făcut toate tratamentele, am dat cu foliare, cu fungicid, iar de acum nu mai pot intra decât cu utilaje scumpe sau cu avionul. Eventual, era bun un tratament cu fungicid în stadiul de floare şi cam atât”, ne-a spus Codruţ Balogh.
Ploile au refăcut rezerva de umiditate din sol
Agricultorul timişean spune că cei 150 litri/mp de apă căzuţi în aria sa de cultură au refăcut rezerva de umiditate din sol, iar „de acum ar fi bine să se oprească ploile, altfel vor reduce calitatea grâului”. Potrivit lui Codruţ Balogh, porumbul şi floarea soarelui sunt suficient de pregătite pentru intrarea în vară. Seceta nu mai reprezintă un pericol, întrucât hibrizii rezistenţi îşi fac treaba. Riscul major vine din partea arşiţei, fenomen cu care agricultorii nu pot lupta.
„Acum, în loturile mele, porumbul va lega fruct, dacă nu vor fi temperaturi foarte mari, iar în lunile iulie – august nu ar trebui să fie probleme, cu condiţia să nu fie călduri nebuneşti, altfel nu mai umple bobul. Eu am semănat şi cu starter, s-ar putea ca rădăcinile să fie destul de adânci încât să aibă acces la apă, nu îmi e teamă de seceta pedologică, cât îmi este de arşiţă”, a subliniat Codruţ Balogh.
GORJ
Premise optimiste
Agricultorii gorjeni se arată, de asemenea, încrezători în genetica de calitate în care au investit. Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli din Gorj, este de părere că hibrizii aleşi, dar şi îngrăşămintele aplicate la timp îşi vor spune cuvântul în condiţii de secetă. „La această dată suntem în faza în care nu se mai poate intra în lan la porumb şi la floare; cine nu a făcut până acum tratamentele, cu greu le va mai aplica.
Dar, în general, s-a lucrat pe culturi anul acesta. Depinde foarte mult de cum va fi vremea în lunile iulie şi august, perioadă în care culturile sunt sensibile la temperaturi ridicate. Cu rezerva de umiditate pe care o avem şi ţinând cont de faptul că am cultivat hibrizi de înaltă productivitate şi rezistenţi la secetă, cred că planta va alerga după apă în sol şi va găsi resurse pentru a trece peste vară. La fel a fost şi în anii trecuţi şi am ieşit bine. Prăşitoarele, care au rădăcini pivotante, se duc după apă în sol”, ne-a declarat Traian Ghinoiu.
“Porumbul ne va scoate din încurcătură”
Reprezentantul agricultorilor gorjeni mizează pe cultura de porumb. „Pe cei care vom reuşi să ne ocupăm de ea, cultura de porumb va fi cea care ne va scoate din încurcătură anul acesta. Este şi rapiţa, dar probabil se va face foarte multă şi nu va mai fi preţ, dar porumbul sigur va avea un preţ bun”, apreciază Ghinoiu. Acesta a precizat că, cel puţin la prima vedere, cultura arată foarte bine, dar este foarte important să se aplice tehnologia potrivită. „Acolo unde nu îi dai hrană şi protecţie, e clar că nu se face, şi din punctul acesta de vedere micii producători au adesea probleme. Este esenţial să îi dai culturii ce trebuie şi mai ales când trebuie”, argumentează fermierul.
ARGEŞ
Floarea soarelui îngălbeneşte câmpul
În această primăvară, societatea Ceresi Mirosi din judeţul Argeş a înfiinţat 210 hectare de floarea soarelui şi 450 de hectare de porumb. „Floarea soarelui a fost semănată în întregime până la 1 aprilie, iar porumbul, până la 8 aprilie. Când au început să cadă precipitaţii în cantităţi mari şi să avem temperaturi scăzute, aproape încheiasem semănatul la floare. Nu am avut probleme din cauza umidităţii, decât în zonele joase unde bălteşte apa. Acum a început să înflorească, sunt făcute lucrările corespunzătoare perioadei, respectiv fertilizarea suplimentară cu azot, două tratamente pentru combaterea bolilor combinate cu îngrăşăminte foliare complexe, dar nu am întâmpinat probleme din cauza precipitaţiilor”, ne-a declarat Mihai Ion, preşedintele SA Ceresi Mirosi.
Hibrizii timpurii, o alegere potrivită
Porumbul în schimb a fost mai sensibil, spune Mihai Ion. „Am semănat în condiţii vitrege: umiditate şi temperaturi scăzute şi cultura nu a răsărit la timp. Am fost nevoiţi să reluăm lucrările de înfiinţare a culturii, am reuşit, dar desigur că au fost costuri suplimentare cu sămânţa, cu erbicidele şi cu motorina. Una peste alta, la această dată, la noi porumbul, ,,în marea majoritate, este bine comparativ cu alte exploataţii, unde oamenii nu au avut dotarea corespunzătoare, poate a plouat şi mai mult, sunt zone în care fermierii au reuşit să termine semănatul foarte târziu şi starea culturilor este destul de precară”, ne-a explicat fermierul.
Deşi s-a dezvoltat în două faze, cu stadii de vegetaţie diferite, încet-încet, cultura a recuperat timpul pierdut şi acum cea mai mică plantă e deja în opt frunze. Mihai Ion a mizat pe hibrizii Dekalb, rezistenţi la secetă. „Am ales hibrizi rezistenţi la secetă, DKC, de la Monsanto, pe care îi cultivăm de ani de zile; i-am observat în loturile demonstrative pe care eu le realizez, unde au avut rezultate bune. Noi mergem pe hibrizi timpurii cu grupe FAO până în 350, care în zona noastră au dat rezultate bune în toţi aceşti ani.
E bună şi perioada de vegetaţie, pentru că reuşim să recoltăm până în 15-20 septembrie şi după porumb întotdeauna însămânţăm grâu”, a argumentat Mihai Ion.
Recolta bună cu cheltuială mare se ţine
Acesta a investit destul de mult în tehnologia aplicată culturii de porumb şi speră să obţină producţii suficient de bune, pentru a recupera costurile. „Acum suprafeţele semănate cu porumb nu sunt în mare pericol, pentru că plantele s-au mărit, deja se apropie să dea paniculul în anumite parcele, densitatea este bună, a fost fertilizat corespunzător, tratat, erbicidat de două ori, deci toate lucrările necesare, dar care au cam ridicat costurile. Va trebui să obţinem producţii mai mari ca să recuperăm”, a conchis agricultorul.
Avansul SAPS ar asigura campania de toamnă
Preşedintele Ceresi Mirosi se arată neîncrezător în evoluţia preţurilor şi spune că statul ar putea veni în sprijinul fermierilor prin plata avansului pe suprafaţă mai devreme decât de obicei. „Pentru preţuri nu sunt speranţe foarte mari. La grâu şi orz, contractele pe care le-am încheiat sunt la limita suportabilităţii. Important ar fi ca cei care se angajează să conducă şi să administreze agricultura să încerce să devanseze acordarea avansului din subvenţia pe suprafaţă; să nu se mai dea abia în noiembrie, ci în septembrie. Ar prinde bine agricultorilor, pentru ca în toamnă să poată pune bazele producţiei din anul viitor”, a explicat Mihai Ion.
