Se apreciază că perioada de vegetaţie la porumb, în actualele condiţii climatice, s-a scurtat cu 20-29 de zile. Porumbul are o plasticitate ecologică mai mare şi suportă mai uşor asemenea modificări.

Însămânţări în luna martie

Fermierul Dumitru Manole, specialist de primă clasă, care munceşte de o viaţă în condiţiile din Dobrogea, spune că seamănă porumbul la 20 martie. Aceasta, pentru că hibrizii mai timpurii sunt mai toleranţi la temperaturile scăzute şi se pot semăna când în sol se realizează 6 grade C (în loc de 8-10°C).

Iată 10 avantaje ale semănatului timpuriu, argumente care susţin decizia fermierului:

1. Terenul se poate pregăti mai uşor şi mai bine în solul reavăn. În terenul afânat, mărunţit şi nivelat din toamnă, cu o rezervă satisfăcătoare de apă în sol, se poate trece primavara devreme la pregătirea patului germinativ. Această lucrare se efectuează cu combinatorul, la 4-5 cm adâncime, fără a se răscoli solul, cu mari pierderi de apă. Sunt preferate solurile cu textură mijlocie sau uşoară şi nu cele grele, reci.
2. Semănatul de calitate asigură o răsărire uniformă. În patul germinativ pregătit bine şi mai superficial, pentru a beneficia de puţina căldură din acea epocă, are loc o răsărire rapidă şi uniformă. Este indicat să se folosească şi îngrăşăminte starter care stimulează germinarea şi răsărirea plantelor. Brăzdarele semănătorii pătrund uşor la 4-5 cm şi încorporează sămânţa în stratul de sol aşezat, cu aport capilar al apei la nivelul seminţei. Sămânţa folosită trebuie să fie de cea mai bună calitate şi tratată, pentru a o feri de atacul bolilor şi dăunătoilor din sol. Este indicată executarea coldtest-ului (analiza la rece a germinaţiei): dacă are valoarea de 85%, este bună pentru însămânţarea timpurie.
3. Erbicidare preemergentă cu eficacitate mărită. Erbicidele îşi manifestă capacitatea de distrugere a buruienilor atunci când sunt aplicate pe un sol umed. Executarea lucrării imediat după semănat, când solul este reavăn, asigură o eficienţă mărită erbicidului şi fereşte plantele de îmburuienare, în primele faze de vegetaţie, când porumbul este mai sensibil.
4. Plantele cresc uniform, lan bine încheiat. Patul germinativ pregătit corect şi semănatul de calitate asigură condiţiile necesare germinării seminţelor şi răsăririi plantelor, realizând culturi cu densitatea stabilită, fără goluri în care pot creşte buruienile. Lanul bine încheiat acoperă bine terenul şi se reduc pierderile de apă prin evaporare la suprafaţa solului. Totodată, menţinerea unei atmosfere mai umede în interiorul lanului asigură reducerea transpiraţiei plantelor şi astfel, cu mai puţină apă, se pot realiza recolte satisfăcătoare.
5. Polenizare şi fecundare mai devreme. Avansul câştigat în vegetaţie prin însămânţarea mai timpurie face ca procesele de polenizare şi fecundare să se desfăşoare înainte de apariţia secetei şi arşiţei puternice. În acest fel se evită fenomenele de sterilitate a plantelor, de ştiuleţi cu puţine boabe, etc. Este cunoscut că momentul apariţiei secetei are următoarele efecte:
• – la apariţia paniculului scad dimensiunile ştiuleţilor;
• – la mătăsire provoacă avortarea;
• – la umplerea bobului scurtează perioada de umplere, determinând scăderea producţiei.
6. Umplerea boabelor are loc în perioada cu zile lungi. Nivelul producţiei de porumb este asigurat de numărul de ştiuleţi şi de mărimea lor, de numărul de boabe şi mai ales de greutatea boabelor. Umplerea boabelor având loc în sezonul de vară, cu zile lungi, când procesul de fotosinteză este la valori maxime, sunt asigurate produsele fotosintetice necesare pentru umplerea boabelor, fără fenomenul de şiştăvire.
7. Pierderea apei din bob mai devreme. La semănatul timpuriu, porumbul ajunge la maturitate în august-septembrie, când în ţara noastră sunt călduri de vară, deseori secetoase, perioadă în care pierderea apei din bob are loc intens. Dacă se cultivă hibrizi cu pănuşile laxe, nu lipite de ştiulete şi care la maturitate se apleacă spre sol, sunt evitate şi eventualele ploi din această perioadă, din care ar mai putea pătrunde apă în boabe.
8. Recoltarea este mai uşoară. Folosind hibrizi mai timpurii şi semănaţi mai devreme, ei pot ajunge la maturitate la sfârşit de august – început de septembrie, când timpul este frumos, de obicei fără ploi, şi recoltarea este fără pierderi.
9. Nu sunt necesare cheltuieli cu uscarea. Porumbul ajuns la maturitate în perioada de vară, cu ştiuleţi şi boabe bine uscate, cu 14-15% umiditate, se pot depozita fără a fi necesare operaţiuni de uscare, destul de costisitoare.
10. Se eliberează terenul devreme. Porumbul recoltat la sfârşit de august – început de septembrie devine o bună premergătoare pentru cuturile de toamnă. Se poate asigura o bună pregătire a terenului pentru însămânţare.

NOTĂ:
Pentru fermele cu suprafaţă mai mare, este indicat să se cultive 2-3 hibrizi cu perioade de vegetaţie diferite, iar cei timpurii să se însămânţeze mai devreme, când temperatura în sol este de 6-7 grade C.

Un alt punct de vedere vizavi de acest subiect puteţi citi AICI! Unde dau greş fermierii cu semănatul timpuriu al porumbului?

un articol de
VASILE POPESCU