Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş fiind Radu şi Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol si jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcas, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianu, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent în epocă, păstrând partea cea bună a acestora. După Danciul Pârâianu şi înaintaşii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit al treilea ctitor al Mănăstirii Polovragi.

Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost realizată în anul 1713 de către Constantin Zugravul. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări iconografice, unice în România ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu.
Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolniţa Sf. Nicolae, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de către zugravii Gheorghe şi Ion.

Biserica mănăstirii Polovragi cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este zidită în stil bizantin, având forma trilobată cu abside laterale. Turla este de formă poligonală, cu firide largi, ornamentate în partea superioară şi acoperită cu tablă, ca şi biserica. Naosul şi pronaosul sunt spaţioase, având practic aceeaşi mărime. Catapeteasma, executată din lemn de tei, reprezintă o adevarată capodoperă a vechii sculpturi româneşti, având o bogată ornamentaţie cu împletituri florale. Pridvorul în stil brâncovenesc este spaţios, deschis, susţinut de opt coloane din piatră. ~n pridvor este piatra funerară a surorii ctitorului.
Mănăstirea are şi o colecţie muzeală, ce adăposteşte o bogată colecţie de icoane pe lemn şi sticlă, ce provin din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, precum şi depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3.000 de volume în limbile română, slavonă şi greacă.
Mănăstirea Polovragi este declarată monument arhitectonic din }ara Românească de secol al XVII-lea. Este clasată ca monument istoric cu cod LMI GJ-II-a-A-09356.
Surse: crestinortodox.ro, wikipedia
Foto: Nicoleta DRAGOMIR
Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)








