Un tânăr brașovean, Petre Matei, din comuna Bunești, a plecat la muncă în Spania, cândva pe la mijlocul anilor 2000. A făcut de toate: muncitor agricol, electrician și ospătar. După zece ani de muncă, iată-l întors în patrie, cu planuri mari: să ajungă un oier renumit în județ. Împreună cu unchiul său și ajutat de sfaturile tatălui său, Petre a întemeiat o fermă de ovine și s-a pus serios pe treabă, dar problemele nu au întârziat să apară.
Amenda și aritmetica supraviețuirii
Urcăm dealul din marginea comunei Bunești, traversată de șoseaua Brașov – Sighișoara. Casele se văd aliniate, iar în centru țâșnește turla ascuțită a bisericii. Un sat tipic transilvan. Pământul e clisos, tălpile ni se afundă în humă. Ajungem la saivan. Alături, o căsuță din scânduri pentru familia ciobanului. Între saivan și căsuță se mai află un adăpost pentru baloții de fân. Cam asta ar fi ferma încropită sus în deal de Petrică și unchiul său. Toate sunt construcții temporare, oricând pot fi demontate și transportate în altă parte. E firesc, din moment ce terenul pe care se află ferma nu este proprietatea familiei Matei, ci a fost concesionat de la ADS.
Prin vara anului trecut, oierii au primit o somație de la Inspectoratul de Stat în Construcții, filiala Brașov, să plătească o amendă uriașă, din cauză că saivanul nu are autorizație de construire! Nepotul și unchiul au fost uluiți de vestea primită, mai ales că, între timp, Primăria Bunești fusese la rândul ei înștiințată de situație și solicitată să urmărească punerea în aplicare a deciziei. ”Mi-au mai spus că trebuie să demolez saivanul. Unde să-mi țin oile acum iarna, când se pregătesc de fătare? Vedeți și dvs., saivanul e construcție temporară, nu are fundație, ziduri și așa mai departe”, susține Petre cu năduf.
Petre l-a contactat pe un consultant din Sibiu, să-l ajute în hățișul legislativ și instituțional. L-am sunat și eu pe Mihai Vulcu să obțin câteva lămuriri. ”Într-adevăr, Inspectoratul de Stat în Construcții, filiala Brașov, s-a sesizat și a notificat Consiliul Județean Brașov. Mai departe, CJ a anunțat ADS-ul, în calitate de proprietar al terenului, apoi a anunțat și Primăria Bunești. Evident, oierul Petre Matei, cel vizat direct, a primit somație de amendă. Suma e mare, din câte știu, aproape 40.000 de lei”, ne-a declarat Mihai Vulcu.
Sancțiunea i-a năucit pe fermieri. De unde să scoată acești bani, când ei fac o aritmetică a supraviețuirii de la o lună la alta? Tot ce câștigă pe seama turmei, investesc tot în nevoile turmei. Petrică e familist, are doi copii, doi părinți de îngrijit, nu întoarce banii cu furca. Copleșit de necaz, a luat drumul instituțiilor statului, să ceară o rezolvare favorabilă a situației, știind că nu o casă, nu un castel, nu o hală industrială construise el în dealul din Bunești, ci niște acareturi fără fundație, fără ziduri din cărămidă sau piatră, numai din lemn. A bătut drumurile Brașovului și Bucureștiului cu convingerea că i se face o nedreptate strigătoare la cer.
Consultantul Mihai Vulcu își amintește că a venit un inspector de la ADS, după ce instituția a fost sesizată de Inspectoratul de Stat în Construcții. ”Terenul de la ADS este concesionat de Nicolae Matei, unchiul lui Petrică. Așa s-au înțeles ei atunci. În mod ciudat, notificarea din partea Inspectoratului de Stat pentru Construcții către ADS a fost făcută pe adresa tatălui lui Petrică, fiind înregistrat inclusiv CNP-ul acestuia. De ce nu au trimis funcționarii notificarea pe numele lui Nicolae Matei, concesionarul de la ADS? O eroare? Din fericire, inspectorul de la ADS a consemnat în procesul verbal această greșeală”, a precizat consultantul.
Un demers rămas în coadă de pește
Au încercat fermierii să obțină autorizația de construire la vremea înființării saivanului? Consultantul Mihai Vulcu susține că a existat un demers din partea lor, dar nefinalizat, din cauza instituțiilor statului. Fermierii au solicitat de la Primăria Bunești, în 2013, certificatul de urbanism, apoi au întocmit dosarul tehnic în vederea obținerii autorizației de construire. Au primit toate avizele necesare, numai că primăria le-a cerut să realizeze și Planul Urbanistic Zonal (PUZ), care ar fi costat în jur de 2000 de euro. O sumă deloc neglijabilă. Fermierii și consultantul Mihai Vulcu au mers la arhitectul șef al Consiliului Județean să vadă cum rezolvă situația. Arhitectul șef le-ar fi spus că nu ar mai fi nevoie de PUZ, dacă ADS-ul își va da acordul. Ajunși la ADS București, fermierii și consultantul lor au fost asigurați că lucrurile se vor rezolva și vor intra în legalitate, după ce saivanul fusese deja construit. Între timp, ADS-ul a trecut de la MADR în subordinea Secretariatului General al Guvernului și nimeni nu a mai avut timp pentru chestiunea saivanului din Bunești. Oierii și-au văzut de treabă, au îngrijit oile, au respectat normele europene pentru subvențiile primite și nu și-au mai bătut capul cu legalitatea saivanului. Până anul trecut, în vară, când s-au pomenit amendați.
Drumul sinuos către AFIR
Petre a încercat cu degetul și marea fondurilor europene. ”Mă tot zbat de trei ani, de când am venit în România, să obțin bani europeni pentru modernizarea stânei. Aș vrea să cumpăr niște utilaje mai noi, să am o sală de procesare a laptelui, și nu pot nicicum, mă lovesc de tot felul de chestii, de birocrație, nu mă ajută nimeni cu nimic, nu sunt informat, nu am șansa să mă folosesc de niște fonduri europene. Ce mi-au spus funcționarii? Că nu am studii. Am terminat liceul, mi-au zis că nu am luat bacul. Apoi că nu îmi mai trebuie bacul, că am prea mult pământ. Că nu am animale suficiente, acum că am prea multe animale. Nu știu ce să mai fac, nu mă descurc nicicum”, spune tânărul. Totuși, oierul nu a depus încă nici un proiect, e în faza de tatonare. Problema cea mai mare este însă alta. Concesiunea de la ADS nu este pe numele său, ci, după cum am precizat deja, este pe numele unchiului său, Nicolae Matei. Împreună cu consultantul Mihai Vulcu, fermierii au făcut demersuri la ADS ca să împartă concesiunea și astfel să aibă și Petre Matei teren concesionat în nume propriu, ca să poată aplica la AFIR pentru modernizarea explotației. Deocamdată, scrisoarea de intenție în vederea concesionării nu a primit nici un răspuns, urgent de rezvolat fiind legalitatea saivanului.
Cum își alungă statul a doua oară cetățenii
Acestea ar fi problemele majore ale familiei Matei din comuna Bunești, județul Brașov. Un saivan pentru care nu au reușit să obțină autorizație de construire, deși au întocmit dosarul tehnic, dar instituțiile județene și cele centrale au tergiversat soluționarea chestiunii. Plus dificultatea obținerii de fonduri europene. Să nu mai amintim de problemele curente, știute de toți proprietarii de ovine. Atât Petre Matei, cât și unchiul său, au lucrat în străinătate, mulți ani, și s-au decis în cele din urmă să întemeieze o fermă și să muncească în țară, nu să fie lefegii la patroni, fie ei români sau străini. Cei doi săteni au crezut că muncind cinstit vor reuși să devină și ei ca fermierii pe care i-au văzut în Occident, fermieri cu mai puține griji pe cap, fiindcă autoritățile îi sprijină, nu le pun bețe în roate sau îi ignoră.
Cu amar în glas, Petre Matei mi-a spus, la plecare, ca un fel de concluzie: ”Dacă tot așa vor merge lucrurile, mă voi face iar căpșunar!”
CE SPUNE LEGEA?
Aveau nevoie fermierii de autorizație de construire pentru saivanul din deal? Am lecturat Legea 50/1991, actualizată, și am găsit la art. 3, lit. h, că autorizația de construire se eliberează și pentru lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, precum și anexe ale exploatațiilor agricole situate în extravilan. Anexa 2 a legii vine cu precizări. Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole sunt ”construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de localitatea de reședință a lucrătorilor agricoli, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum și spații pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole”. Prin urmare, menite să adăpostească ”inclusiv animale”. Saivanul, chiar dacă nu are fundație sau platformă, chiar dacă este construit exclusiv din lemn, nu din ciment sau cărămidă, este anexă gospodărească a unei exploatații agricole situate în extravilan și are nevoie de autorizație de construire.
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-14 februarie 2016
