Cel mai mare proiect se numeşte Programul Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

POPAM este gestionat la nivel naţional de Direcţia Generală Pescuit – Autoritatea de Management a POPAM, adică de DGP AM-POPAM, structură subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aici sunt aprobate proiectele depuse de instituţii publice (universităţi, instituţii de cercetare etc.), de autorităţi publice locale, de asociaţii pescăreşti şi de firme private, POPAM fiind asemănător PNDR, derulat pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Totodată, DGP AM-POPAM a înfiinţat şi o Reţea Naţională Pescărească, în componenţa căreia intră grupuri de acţiune locală pentru pescuit (FLAG-uri, după denumirea în engleză), asociaţii, dar şi primării şi firme private, institute de cercetare şi experţi independenţi.

Roboţii cuceresc gârla

Ce este această Reţea Naţională Pescărească? Din newsletter-ul publicat pe site-ul ampeste.ro, aflăm că RNP este ”o punte de legătură între diverşi actori care activează în sectorul pescăresc şi care împreună contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, accesând bani europeni din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime prin POPAM 2014-2020”. Mai departe sunt prezentate obiectivele Reţelei: să informeze publicul şi eventualii beneficiari că pot accesa bani europeni, să promoveze proiectele de succes şi să facă mai accesibile fondurile europene. RNP organizează periodic întâlniri la Bucureşti, cu reprezentanţi ai DGP AM-POPAM, adică ai structurii care aprobă proiectele finanţate din fonduri europene.
Funcţionează puntea? A străbătut-o vreun ”actor”, eventual grăbit, în drum spre banii europeni? În acelaşi document sunt prezentate câteva proiecte finanaţate din FEPAM, adică din bugetul european, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată a Zonei Pescăreşti a Judeţului Brăila pentru perioada 2014-2020. Astfel, o sumă de 123.576,37 lei, valoare nerambursabilă, a fost alocată Bibliotecii ”Panait Istrate” pentru organizarea unei şcoli de vară pentru copiii şi tinerii brăileni, pentru o perioadă de şase săptămâni. Suma de 109.348, 23 lei, valoare nerambursabilă, a fost alocată Asociaţiei Galaţi 2020, pentru proiectul ”Fish Robo Friend – Robotica educaţională – Soluţia viitorului pentru zonele umede”. Potrivit proiectului, copiii şi tinerii din cadrul asociaţiei vor prezenta la final nu mai puţin de 20 de roboţi, buni să rezolve probleme privind dispariţia speciilor de peşti din Dunăre, poluarea apelor şi diminuarea resurselor acvatice. Japonezii ar putea fi invidioşi!

Pescari la adăpost

Sumele alocate pentru cele două proiecte menţionate anterior reprezintă un procent infim, aproape neglijabil, din fondurile nerambursabile alocate sectorului pescăresc din România, din bugetul european. Pe site-ul ampeste.ro sunt publicate actualizări ale listei de beneficiari ai banilor europeni pentru derularea proiectelor în sectorul pescăresc. Ultima actualizare datează din 26 iulie 2019. Printre beneficiari se numără comune, firme private, asociaţii pescăreşti, grupuri de acţiune locală pentru pescuit, dar şi instituţii publice. De pildă, comuna Pojojena, din judeţul Caraş-Severin, a câştigat un proiect în valoare totală de 1.381.065,83 lei, contribuţia europeană fiind 871.802,25 lei, pentru construirea şi dotarea unui adăpost pescăresc. Contractul a fost semnat în 24 iulie 2018 şi are termen de finalizare 24 iulie 2020. Judeţul Ialomiţa a câştigat un proiect de 2.273.726,81 lei, din care contribuţie europeană 1.859.736,73 lei, tot pentru construirea unui adăpost pescăresc, în localitatea Giurgeni. O companie privată, SC Miadmar Fishing SRL, a câştigat un proiect în valoare totală de 789.950,45 de lei, din care contribuţia europeană nerambursabilă este 249.184,79 lei, pentru înfiinţarea unui mic adăpost pescăresc în oraşul Năvodari.

Crescătorii moderne

Pentru ”Inovare”, au fost alocate sume considerabile, încasate de firme private care au înfiinţat sau au modernizat ferme piscicole. Valoarea totală a proiectelor aprobate până acum este de 424.645.856,98 lei, din care contribuţia europeană nerambursabilă este 129.558.573,33 lei. Până în prezent, sunt 60 de beneficiari. Iată câteva exemple. SC Agri Delta Serv SRL a câştigat un proiect în valoare totală de 19.797.144,91 lei, contribuţie europeană nerambursabilă 6.766.717,97 lei, pentru amenajare fermă piscicolă la Dunavăţ II, în localitatea Murighiol. Piscicola SA a beneficiat de un proiect de 19.880.528,92 lei, din care fonduri europene nerambursabile – 6.192.439,45 lei, pentru realizarea de investiţii în acvacultură în vederea modernizării fermei piscicole Adrian, situată pe teritoriul oraşului Livada din judeţul Satu-Mare. Printre beneficiari sunt şi firme care deţin sau înfiinţează păstrăvării. Astfel, SC Păstrăvăriile Ceahlăului SRL derulează un proiect în valoare totală de 10.614.401,34 lei, din care fondurile europene nerambursabile valorează 3.513.208,72 de lei, banii fiind cheltuiţi pentru înfiinţarea fermei piscicole Păstrăvăriile Ceahlăului.
Au fost şi proiecte reziliate. Astfel, SC Euro Păstrăv SRL a pierdut un proiect în valoare totală de 758 875,33 de lei, din care bani europeni nerambursabili 241.223,80 lei, pentru modernizarea păstrăvăriei Răstoliţa din judeţul Mureş.

Strategii bălţilor

Banii europeni prin POPAM sunt acordaţi şi pentru ”Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală”, suma totală angajată până acum fiind de 77.167.907,90 de lei, din care contribuţia europeană nerambursabilă este de 46.693.026,53 lei. Sunt 90 de beneficiari, printre aceştia numărându-se grupuri de acţiune locală pentru pescuit, asociaţii, instituţii publice, firme private şi chiar PFA-uri. Unul dintre beneficiari este Asociaţia Valea Mostiştei, cu sediul în oraşul Lehliu-Gară din judeţul Călăraşi. Potrivit listei actualizate în 26 iulie 2019, asociaţia a câştigat un proiect în valoare de 1.722.229,33 lei, din care 1.291.672 lei bani europeni nerambursabili, pentru ”Strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii”. Din asociaţie fac parte UAT-uri, dar şi firme private şi ONG-uri. Potrivit site-ului flagvaleamostistei.ro, obiectivele fixate în cadrul strategiei sunt: 1. dezvoltarea viabilă şi competitivă a acvaculturii şi a pescuitului comercial în teritoriul pescăresc Valea Mostiştei, într-o perioadă de 7 ani, prin implementarea unui număr de 14 proiecte cu o valoare totală de 820.000 de euro; 2. dezvolatarea durabilă a zonei pescăreşti Valea Mostiştei, într-o perioadă de 7 ani, prin asigurarea condiţiilor pentru creşterea bunăstării şi a coeziunii sociale şi de respectare a mediului, prin implementarea unui număr de 11 proiecte, cu o valoare de 780.000 de euro şi 3. crearea şi consolidarea unui parteneriat dinamic de tip FLAG, care să interconecteze teritoriul, grupul şi strategia.
Sună frumos, dar dacă toate aceste cuvinte copiate din limbajul instituţional european nu vor fi susţinute de realitate, adică nu vor aduce un plus de bunăstare în comunitatea locală, mai ales prin crearea unor locuri de muncă şi înfiinţarea unor mici afaceri, vor rămâne vorbe goale.

UNDE ESTE PROGRESUL?

Un fluviu de bani europeni curge, aşadar, şi prin acest POPAM, la fel ca prin PNDR, dinspre Bruxelles spre România, valoarea sprijinului financiar european nerambursabil fiind pentru sectorul pescăresc de 401.601.497,82 de lei, dintr-un total de 861.283.226,82 lei. Desigur, proiectele necesită co-finanaţare, procentul fiind mai mare în cazul POPAM decât în cazul PNDR. Anul viitor, va fi finalizat exerciţiul financiar 2014-2020. Ne întrebăm de pe acum în ce măsură banii publici alocaţi pentru sectorul pescăresc au contribuit la dezvoltarea comunităţilor care trăiesc din pescuit sau în zone pescăreşti şi în ce măsură consumatorii din România au beneficiat de peşte şi de produse din peşte de o calitate mai bună decât în trecut. Mai simplu spus, unde este progresul? Cred că suntem îndreptăţiţi să aşteptăm cu nerăbdare un raport public, întocmit, sperăm, de experţi independenţi, care să ne arate rezultatele alocării banilor publici în sectorul pescăresc.

Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)