În cele ce urmează, încercăm să trecem în revistă cele mai importante elemente care conduc la alegerea unei astfel de soluţii.
• Epoca de semănat. Ultimii 4-5 ani ne-au obişnuit cu toamne lungi, blânde şi chiar cu ierni care, deşi nu au excelat în abundenţa precipitaţiilor şi a stratului de zăpadă necesar, au oferit condiţii de supravieţuire satisfăcătoare pentru cultură. Temperaturi negative de -15oC sau chiar -20oC au fost puţine şi de cele mai multe ori s-au manifestat imediat după căderi de zăpadă suficiente pentru a proteja plantele.

• Absenţa precipitaţiilor din toamnă. Reversul medaliei, cu implicaţii directe asupra epocii de semănat, este tendinţa semănatului cât mai devreme, de cele mai multe ori chiar cu 25-30 de zile faţă de epoca recomandată. Motivul? Necesitatea de a beneficia de puţinele precipitaţii care, de cele mai multe ori, sunt prezente în a doua jumătate a lunii august/debutul lunii septembrie. Semănatul foarte devreme, pe lângă o dezvoltare accelerată a plantelor şi implicit utilizarea la limita abuzului a retardanţilor de creştere, conduce la o talie mare care, în condiţiile unui strat de zăpadă subţire sau în absenţa acestuia, favorizează distrugerea plantelor, în condiţii de temperaturi scăzute.
• Excesul de umiditate. Dacă efectele lipsei precipitaţiilor după semănat sunt evidente prin absenţa sau întârzierea mare în răsărire, lipsa de uniformitate, dezvoltarea inegală, golurile etc., toate favorizând atacul ulterior al dăunătorilor şi infestarea cu buruieni, nici excesul de umiditate nu conduce la nimic bun. De aceea, eliminarea apei de pe semănăturile de rapiţă este necesară, deoarece băltirea provoacă moartea plantelor din cauza lipsei de aer. Pentru prevenire, imediat după semănat sau la desprimăvărare, se trasează brazde pentru scurgerea apei de pe terenurile cu umiditate în exces.
Nu vom insista în acest articol asupra celorlalte verigi tehnologice: fertilizare, erbicidare, control al dăunătorilor.

Cum procedăm cu rapiţa afectată de ger?
În ultima vreme, ne-am confruntat cu două episoade de ger. Dacă cea mai mare parte a Olteniei şi a Bărăganului au putut beneficia de un strat de zăpadă relativ consistent, acolo unde viscolul nu l-a subţiat, în zone extinse din Moldova, Transilvania şi Banat culturile de rapiţă au fost serios afectate de temperaturile scăzute.
Rămâne de văzut, odată cu creşterea temperaturilor şi cu repornirea în vegetaţie a culturilor de toamnă, în ce măsură decizia întoarcerii culturii de rapiţă afectată este una corectă. Rapiţa este o specie “programată” genetic să dezvolte uşor, în condiţii bune, ramificaţii viguroase, acestea la rândul lor putând compensa, de cele mai multe ori suficient de bine, producţia pierdută din cauza densităţilor scăzute.
Aşadar, este important, înaintea oricărei decizii de renunţare la cultura de rapiţă şi de reînsămânţare a altei culturi, să evaluăm, cât mai obiectiv, câteva elemente, odată cu repornirea în vegetaţie:
• Numărul de plante/mp – un număr de minim 25 de plante/mp reprezintă, în cazul hibrizilor moderni, o densitate suficientă pentru atingerea unor niveluri de producţie mai mult decât decente (2-2,5 tone/ha);
• Gradul de îmburuienare – cu cât este mai redus, cu atât şansele culturii de a compensa pierderile printr-o dezvoltare ulterioară sunt mai mari;
• Atacul dăunătorilor – în măsura în care poate fi ţinut sub control sau, ideal, lipseşte (aici ne referim în special la atacul rozătoarelor).
Nu în ultimul rând, adaptarea tehnologiei de cultură la condiţiile din teren, şi aici ne referim în special la folosirea stimulatorilor de creştere şi dezvoltare şi a nutriţiei extraradiculare, sunt tot atâtea elemente care, în final, pot conduce la o cultură profitabilă şi la evitarea pierderii investiţiilor în sămânţă, îngrăşăminte de bază, produse de protecţia plantelor etc.
Dar despre acestea şi multe altele într-un articol viitor.

Constantin RADU
Director Tehnic
PRUTUL SA

PRUTUL – PARTENERUL DE ÎNCREDERE AL PRODUCĂTORILOR AGRICOLI
Prutul, companie cu capital integral românesc, este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de agribusiness din România şi, totodată, unul dintre principalii producători de ulei vegetal din ţara noastră.
Prin parteneriatul cu cei mai importanţi furnizori de inputuri care activează în România, compania asigură producătorilor agricoli, prin echipa sa comercială distribuită la nivel naţional, toată gama de inputuri (seminţe, îngrăşăminte, pesticide) de care aceştia au nevoie pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor culturi profitabile.

Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017