Ani de zile, s-a vândut cartof de sămânţă pe şanţ, fără documente sau cu documente falsificate şi nimeni n-a luat nici o măsură. Ani de zile, firme fantomă aduceau cartof pentru plantare cu documente de cartof pentru consum sau fără documente şi nu i-a întrebat nimeni nimic!
Ne întrebăm noi, acum, cât ne costă ignoranţa, indiferenţa, superficialitatea?
În conformitate cu Programul de eradicare şi de prevenire a răspândirii organismului dăunător Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus, care provoacă putregaiul inelar la cartof, emis de MADR, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, şi publicat în 13.12.2010, şi care implementează prevederile Directivei Consiliului 2000/29/EC, ale Directivei Consiliului 93/85/CEE şi ale Directivei 2002/56/CE, completate cu OG nr. 136/2000, OM nr. 912/2004, HG nr. 563/2007, OM nr. 387/2007, precum şi recomandările misiunii FVO-DG (SANCO)/2010-8603 (Doamne, câte directive şi ordonanţe!), fermele depistate cu Clavibacter m. (ne referim doar la acest agent patogen, întrucât la Ralstonia s. situaţia e mult mai gravă, iar măsurile de eradicare, mult mai drastice) trebuie să respecte o serie de reguli. Legislaţia este pe cât de necesară, pe atât de apocaliptică pentru cultivatorii de cartof din România.
Lista măsurilor de carantină
Tuberculii contaminaţi se elimină prin: incinerare; folosirea în hrana animalelor după fierbere timp de 30 minute. Este important ca materialul „să fie foarte bine fiert” – sublinierea îmi aparţine, dar textul este original, din Program; expresia mi se pare hilară, iar dacă nu, discutabilă şi permisivă; îngroparea adâncă a tuberculilor şi acoperirea imediată cu un rambleu… (Cât de adânc, unde, de ce rambleu?).
Alte măsuri de carantină prevăd:
– livrarea directă şi imediată a tuberculilor la o fabrică de industrializare care dispune de facilităţi de eliminare a deşeurilor, autorizate oficial şi care au un sistem de dezinfectare a spaţiilor de depozitare şi a vehiculelor care părăsesc fabrica.
Corect, numai că fabrici de industrializare nu mai avem, iar cele străine, puţine încă, sunt suverane în stabilirea preţului!
– apa reziduală trebuie să fie filtrată, sedimentată, pentru îndepărtarea particulelor solide; apoi trebuie încălzită la temperatura de 60°C timp de cel puţin 30 de minute înainte de a fi eliminată.
Metode culturale de combatere
– dacă prezenţa organismului dăunător în sămânţă este confirmată, inspectorii fitosanitari trebuie să interzică circulaţia stocurilor şi să retragă autorizaţia de producere a cartofului de sămânţă în ferma/exploataţia infectată.
– în câmpurile contaminate, în următorii trei ani, nu se mai plantează cartofi şi plantele spontane de cartof (samulastra) se elimină. Sau, alternativ, pentru următorii patru ani terenul trebuie lăsat necultivat sau cultivat ca păşune permanentă cu cosiri repetate iar plantele din samulastră să se elimine;
– în primul an după perioada de carantină specificată anterior (cu aprobarea inspectorilor fitosanitari), producătorii pot planta cartof, dar numai cu sămânţă certificată şi numai pentru consum.
ŞTIRI
200 HA DE LOTURI SEMINCERE, AFECTATE DE PUTREGAI
„În toată ţara sunt afectate de boală (putregai inelar – n.r.) 200 ha de loturi semincere. Pentru acest an există sămânţa de cartof necesară”, a declarat pentru Agerpres Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România.
Precizarea a fost făcută după ce în mass-media au apărut articole în care se afirmă că producerea de cartofi în judeţele mari cultivatoare este în pericol din cauza bolii apărute. „Boala a apărut în anul 2003 şi este depistată în întreaga Uniune Europeană, fiind sub control şi monitorizată pe baza unor directive europene şi naţionale.
În judeţul Braşov se produce cartof pentru consum pe o suprafaţă de 14.450 ha, iar suprafaţa de 14,5 ha – destinată producerii seminţei de cartof şi care va intra în carantină pentru o perioadă de patru ani – înseamnă 0,1% şi nu afectează producţia de cartofi la nivelul judeţului”, a declarat Sorin Chiru, directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr de la Braşov.
Ioan Benea a declarat că şi în alte judeţe mari cultivatoare de cartofi de sămânţă din România a fost depistată această boală. „În judeţul Suceava mai sunt doar trei producători de sămânţă de cartof, din cauza acestei boli.
Trebuie să ştiţi că vin cantităţi însemnate de sămânţă de cartofi din import şi nu toată este de calitate. Probabil că în anii următori, dacă Ministerul Agriculturii nu va ajuta producătorii de cartofi, ar putea să scadă suprafeţele cultivate, iar preţul cartofului de consum să crească destul de mult”, a precizat Benea.
Putregaiul inelar la cartof nu poate fi combătut cu substanţe chimice şi de aceea este nevoie ca loturile afectate să nu mai fie cultivate timp de patru ani.
