Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat şi în trecut cu lipsa precipitaţiilor, acesta este şi motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menţionateerau cele mai mari suprafeţe irigate. Însă se pare că uitam repede, sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive şi nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigaţii pe suprafeţe însemnate.
Dar ce este diferit, ce s-a schimbat? Cum am mai precizat, secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferenţa majoră o face lipsa precipitaţiilor din iarnă şi chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta nu putem spune că am avut iarnă,fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitaţiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situaţii: culturi ce consumă continuu de la semănat şi lipsa de precipitaţii,vom înţelege mai bine situaţia din câmp.
O alta diferenţă este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime ce diferă total de anii trecuţi. Este invers faţă de trecut, când venea seceta rădăcinile se dezvoltau şi explorau zone mai adânci în căutarea apei,iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafaţă care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că şi cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni şi în dezvoltarea culturilor de primăvară…
Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situaţia este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar şanse de precipitaţii până la sfârşitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.
Ce putem face?
În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care “a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizam nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporam în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.
În al doilea rând, nu semănam peste grâu, orz sau rapiţă nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este sa aşteptăm prima ploaie de peste 25l/mp şi apoi să semănăm direct. Riscul este sa răsară cultura cu puţina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsarăşi să fie compromisă până la venirea precipitaţiilor. Am putea să vă recomandam hibrizi rezistenţi la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcţie, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floare LE25,LE99 sau mai nou LE137, un etalon la secetă, iar la porumb de P9903 care face istorie? Dar acum vă sfătuiesc sănu semănaţi, aşteptaţi ploile, avem suficient timp săsemănam în iunie, dacă sunt condiţii şi să recoltam în octombrie/noiembrie. Ştim lucrul acesta, avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească şi să se dezvolte culturile semănate în iunie.
În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speţă, verificaţi cu producătorul ce puteţi semăna şi după cât timp. Sunt diferenţe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânţare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar şi 6 – 9 luni de la aplicare. Nu luaţi nicio decizie până nu verificaţi acest aspect!
Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoţionale, să intrăm în panică şi să facem mari greşeli.
