„Înainte de a începe campania de recoltare, la noi a fost o perioadă destul de ploioasă în care au căzut cam 100 l de apă pe metrul pătrat; mană cerească pentru culturile de primăvară. Am avut timp suficient să ne pregătim combinele de campanie”, ne-a declarat Claudiu Năstase, absolvent de master în agronomie de anul trecut.
Culturile au trecut cu brio „proba cântarului”!
În primele zile aproape de sfârşitul lunii iunie, atunci când umidometrul a arătat valoarea de 15% a umidităţii seminţelor, la care se putea declanşa recoltatul, combinele Fendt şi New Holand, conduse de Vasile Constantin şi Adrian Stălinescu, au făcut primele “brazde” în lanul de orz, cultivat cu un soi românesc. La cântar producţia a depăşit 6.000 kg/ha, mai bine ca recolta medie a anului trecut. „Aşteptăm să o vindem direct din câmp, avem contract pe 4 t/ha la un preţ de 121 euro/t. La fel facem şi cu grâul, care ne-a dat o recoltă tot atât de bună”, a precizat Claudiu Năstase.
La rapiţă, a avut în testare, în aceeaşi solă şi în aceleaşi condiţii de tehnologie şi climă, doi hibrizi; unul de la KWS şi celălalt de la Monsanto. Amândoi au răspuns aşteptărilor agronomului la proba cântarului, peste 3.100 kg/ha. Producţia a fost contractată de dinainte pe un preţ apreciat drept bun, 355 euro/tonă.
Culturi ecologice de nevoie!
Claudiu Năstase a dat lovitura şi la mazărea furajeră, cultivată în sistem bio. „Este primul an când am pus mazăre, două soiuri cunoscute: Salamanca şi Belmondo. Vrem s-o dăm direct din câmp că e bio; nu intenţionăm s-o depozităm absolut deloc pentru că se ştie că mazărea face imediat gărgăriţe. Caut un contract avantajos şi la un preţ de 1,2 lei/kg în sus, o mişc!”, a susţinut producătorul agricol.
Fermierul gălăţean ne-a mărturisit că a optat pentru a cultiva în regim ecologic de nevoie. S-a explicat: „Am ales să intru pe culturi bio ca să primesc puncte la analiza de eligibilitate a unui proiect finanţat din fonduri europene şi, iată, acum sunt nevoit să-l duc până la bun sfârşit. De aceea, am declarat la APIA 130 ha (mazăre, porumb, soia, sparcetă şi nişte lucernă), aproape o treime din suprafaţa lucrată. Ca umare, am înfiinţat 50 de hectare cu porumb pe care-l prăşesc manual de 20 de zile cu o formaţie de 25 de oameni pe care trenuie să-i coordonez. Dar nu vă mai spun câte controale am de la organele agricole judeţene pentru culturile bio şi câte hârtii trebuie să fac!”.
Utilajul cu… ţeapă!
Claudiu Năstase are o poveste care îl întristează. „În primăvară am avut nevoie de un utilaj mecanic pentru întreţinerea culturii de mazăre. Am găsit un furnizor din Bacău, i-am dat un avans ca să mi-l aducă în fermă. Dar, nici utilaj n-am văzut, dar nici banii înapoi; nu-s mulţi, dar nici puţini, vreo 27.000 lei. Acum trebuie să mă judec cu furnizorul neserios”, ne-a relatat cu destulă amărăciune fermierul.
Tehnologii conservative
Proiectul de care aminteam mai sus a fost eligibil la valoarea de 600 mii euro şi a constat în modernizarea fermei lui Claudiu Năstase. Astfel, s-au achiziţionat trei tamburi pentru irgaţii, un tractor Fendt de putere ceva mai mare, o combină şi utilaje de prelucrat solul. „La condiţiile climatice tot mai agresive, timpul nostru de reacţie trebuie să fie foarte scurt. Avem nevoie de pregătit terenul şi semănat în foarte scurt timp şi la o calitate agronomică superioară. Întotdeauna ne trebuie un tractor de putere mai mare; acum am cumpărat unul de peste 300 CP. Avem un cultivator Tiger care pentru a fi pus la lucru are nevoie de 100 şi ceva de cai putere pe metrul liniar!”, a explicat gălăţeanul.
Tânărul fermier ne spunea că practică tehnologii conservative, minimum tillage, aşa cum a văzut în Insula Mare a Brăilei. Iată ce ne-a declarat: „Testăm o solă de 50 ha în care nu am mai arat de patru ani. Intrăm cu Tigerul direct în mirişte, poate mai vin cu un disc şi semănăm. Sau, în anul următor, executăm o lucrare de scarificare adâncă a terenului”.
