„Ni s-au pus tot felul de piedici iar acum alţii vor să omologheze Breaza şi să-şi atribuie toate meritele. Noi am început cu expoziţiile, după care am colectat date pentru obţinerea acreditării. De când am înfiinţat asociaţia (n.r. – Asociaţia Oierii de Munte Retezatul-Haţeg, al cărei preşedinte este), acesta a fost unul dintre obiective – să omologăm Breaza. La vremea respectivă însă nu existau prea multe date despre acest fenotip. În 2009, dacă îmi aduc bine aminte, am organizat prima expoziţie de Brează. Din 2018 ne-am acreditat pentru Controlul Oficial al Producţiei. Abia acum avem certificate de origine pentru primele exemplare şi, practic, se poate spune că ne construim un istoric. Toate datele sunt colectate de noi şi transmise către Asociaţia «Păstorul Crişana» din Arad, care deţine registrul de rasă pe Ţurcană”, ne-a explicat fermierul.
Oaia crescătorilor din Ţara Haţegului
Breaza s-a format în acest areal, de la poalele Munţilor Retezat. A pornit din Valea Jiului şi s-a extins apoi spre depresiunea Haţegului. Mai nou, exemplare de Breze se găsesc în aproape toate regiunile ţării. Este o oaie adaptată la condiţii de deal şi munte. O oaie mai suplă, rezistentă la ploaie şi la intemperii, chiar şi la minus 25 de grade. Poate făta afară pe zăpadă fără probleme.
De obicei, oierul îşi opreşte în fiecare an între 50 şi 150 de mieluţe pentru împrospătarea efectivului de animale. Cam 280 de fătări a avut anul acesta. „Sunt oi care nu au prins gestaţia la prima montă pentru că am avut o toamnă destul de ploioasă cu foarte multă verdeaţă, ceea ce a favorizat repetarea căldurilor”, îmi spune Pavel Iovăneasă.
Producţie net superioară: 1 litru de lapte pe zi
„Faţă de celelalte varietăţi de Ţurcană, are o producţie de lapte net superioară. Cred că ar merge şi pe carne, având o talie destul de înaltă. Mieii sunt destul de voluminoşi la fătare, undeva între 6 şi 7 kg. Produşii cresc foarte repede datorită alăptării, dar e nevoie de supraveghere în primele zile de la fătare, pentru că mieii nu consumă tot laptele pe care îl oferă mama şi trebuie verificat. Pot apărea probleme cum ar fi inflamaţia glandelor mamare şi asta poate duce chiar la pierderea animalului. O Brează poate da un litru de lapte pe zi şi poate fi exploatată până la 14-15 ani”, afirmă crescătorul de la poalele Retezatului.
22 kg de brânză/cap de animal
În ferma sa, producţia medie de brânză pe cap de oaie ajunge la 22 kilograme, de la înţărcarea mieilor şi până se opreşte lactaţia. Vârful de producţie realizat a fost de 25 kg de brânză/cap, raportat la un efectiv de oi la muls de 250 de capete. „Dacă ne gândim că e nevoie de 4 litri de lapte pentru a obţine un kg de brânză, asta înseamnă 100 litri de lapte pe lactaţie. Practic, de când am înţărcat mieii, fără a calcula şi producţia din acea perioadă de alăptare. Este o medie pe întreaga turmă”, a precizat fermierul.
Fiecare membru al familiei este implicat, într-un fel sau altul, în activităţile din fermă. Soţia, Violeta, se ocupă în special de procesarea laptelui, iar fetele, Paula şi Giorgiana, dau şi ele câte o mână de ajutor când pot. Mai sunt doi ciobani angajaţi şi un fin, Daniel, care e pasionat de creşterea oilor şi îşi petrece mare parte din timp pe lângă stână.
În curând: cum s-a descurcat oieritul în vremea pandemiei?
