Desigur, proiectul este de interes public, întrucât furnizează curent electric pentru satul Șeușa, dar, dacă tot s-a nimerit prin preajmă, fermierul Ioan Oprean nu putea refuza cele câteva avantaje oferite de această neașteptată vecinătate.

O călătorie în paradisul energiei verzi

În timpul unei vizite în Germania, primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, a văzut o mulțime de instituții și ferme alimentate cu electricitate produsă de instalații eoliene și fotovoltaice, unele amplasate chiar pe acoperișul clădirilor. Pe atunci, despre energia alternativă doar se vorbea în România. Marile parcuri eoliene și fotovoltaice nu fuseseră încă înființate. Întors în comună, primarul s-a tot gândit cum să producă și la Ciugud energie regenerabilă. Vântul suflă, soarele arde, dar nici o instalație nu transformă în energie forțele naturii. 

Într-o zi, edilul a fost invitat la Consiliul Județean, unde o echipă de ingineri profesori de la Politehnica din Timișoara voia să discute cu primarii despre amplasarea unei turbine eoliene și a unor panouri fotovoltaice. Gheorghe Damian i-a convins că Ciugudul este locul ideal. Sigur, inginerii și tehnicienii au făcut măsurători și, într-adevăr, la Ciugud au găsit viteze ale vântului foarte bune, dar și radiații solare mulțumitoare. După instalarea centralei eoliene și a panourilor fotovoltaice, trebuia făcută legătura cu un stâlp pentru a furniza electricitate în rețeaua stradală. Potrivit înțelegerii, curentul electric trebuia să asigure iluminatul public în satul Șeușa. Pe unde să treacă cablul electric subteran? Cea mai dreaptă traiectorie era prin ograda familiei Oprean. ”A venit domnul primar cu niște domni de la Timișoara și mi-au zis că au nevoie să treacă un cablu subteran prin grădina mea. No, eu am fost de acord, iar ei mi-au promis curent electric pentru boiler. Avem apă caldă de la 14.00 la 20.00. Eu sunt mai mulțumit că am reușit să bag apă la oi. Ei au săpat șanțul, au îngropat cablul electric, am pus nisip deasupra, apoi am băgat țeava de apă și am acoperit. Acum am apă la saivan”, spune mulțumit oierul. 

Spaima prădătorilor

Curent electric pentru boiler și aducțiune de apă la stână, dar fermierul înregistrează și un beneficiu indirect, dar nu lipsit de importanță. Gospodăria lui se află la marginea satului. Adăpostul oilor e în continuarea gospodăriei, pe deal. Dincolo de gard, dealuri cât vezi cu ochii. Pășuni, pâlcuri de arburști, apoi o pădure întinsă. De acolo vin noaptea carnasierii podișului, lupii cei temuți. ”Până să înființeze eoliana, ieșeam la oi cu lanterna. Atacau lupii fără teamă. Ne-au sfârtecat câteva oi. Acum, farul din vârful eolienei luminează tot dealul ca ziua. Până acum un singur lup a venit, dar l-au simțit câinii și nu s-a băgat. Nu se mai apropie așa tare, că e lumină și ei se tem de lumină”, spune Ioan Oprean. 

Acum doi ani, vântul puternic a smuls două palete ale turbinei și le-a azvârlit cât-colo. ”Una dintre palete a venit încoace, spre oi, alta a zburat în partea cealaltă, spre sat. O altă paletă au găsit-o după deal”, își amintește oierul. Profesorul Mircea Muntean, coordonatorul proiectului, acuză modul de fabricare a paletelor: „S-au produs niște fisuri la vârful paletelor. Apoi, s-a făcut condens, a venit înghețul și fisurile s-au mărit. E un proiect experimental, am luat în calcul și astfel de situații”. 

Problema va deveni mai serioasă, credem noi, după ce complexul va fi preluat în administrare de către primărie, care va trebui să cheltuiască bani pentru întreținerea turbinei și a panourilor fotovoltaice. Elicea turbinei a fost înlocuită. Complexul de energii regenerabile din Coasta Bercii este monitorizat de la Timișoara, prin internet.

Un proiect demn de multiplicat

În toamna aceasta, potrivit înțelegerii inițiale, Politehnica din Timișoara va preda primăriei spre administrare complexul de energii regenerabile din satul Șeușa. Turbina eoliană produce 5,5 kW în 24 de ore, iar panourile fotovoltaice produc 3,5 kW. Cantitatea de energie este stocată în acumulatori și utilizată în timpul nopții pentru iluminatul public. Fermierul Ioan Oprean își va încălzi în continuare apa de la baie cu electricitatea furnizată de panourile fotovoltaice, iar satul Șeușa va avea iluminat public ca până acum. Primarul Gheorghe Damian ar fi mulțumit dacă modificările la legea energiei vor viza și posibilitatea livrării în Sistemul Energetic Național a curentului electric excedentar, așa cum se întâmplă în Germania. 

Proiectul de la Ciugud ar putea fi urmat ca exemplu de multe alte primării din țară. Sigur, un complex de energii regenerabile în administrarea unei autorități publice locale necesită cheltuieli de întreținere și personal, măcar un paznic, dacă nu un specialist. Ar fi util însă comunităților locale să aibă un mic complex de producere a energiilor alternative, fiindcă tot trece vântul pe deasupra dealurilor și nu-l pune nimeni la treabă. Pentru asta trebuie însă voință, imaginație și legi bine întocmite, că bani s-ar găsi, nu ar fi neapărat nevoie de pomeni de la alte state. Știm însă că la noi, din păcate, tocmai când e vorba de binele public, dar binele public real, nu cel din vorbe, banii se găsesc cu dificultate.

FERME ȘI CARTIERE REZIDENȚIALE

Oierul Ioan Oprean prinde un miel fătat acum câteva zile și-l ține în brațe. Rasa e Țurcană adusă de pe Valea Sebeșului, de la Săsciori. Familia Oprean s-a specializat pe producția de iaurt din lapte de oaie. Îl vinde în Alba Iulia, dar și în sat, fiindcă în ultimii ani, la marginea Ciugudului, au fost construite o sumedenie de vile. Peste Mureș, se văd turnurile catedralelor ortodoxă și catolică din Alba Iulia. Ciugudul s-a dezvoltat atât de mult, economic și imobiliar, încât sătenii mai glumesc uneori spunând că Alba Iulia, orașul reședință de județ, va ajunge un cartier al Ciugudului dacă va fi construit podul peste Mureș, undeva în dreptul satului Șeușa. Oricât de mult s-a dezvoltat comuna, datorită atragerii de fonduri europene și înființării unui parc industrial, profilul economic al comunității locale rămâne unul agricol. Dealurile, cu pante domoale, sunt propice atât pentru cultura mare, cât și pentru zootehnie, pe pășunile din zona de est a localității, unde vărează și oile lui Ioan Oprean. 

Potrivit site-ului primăriei, Ciugudul are 2023 ha teren arabil, 977 ha pășuni, 159 ha fânețe și 23 ha vii și livezi. Din vârful dealurilor se vede tot culoarul Mureșului, dintre Teiuș și Vințu de Jos, o zonă pitorească, prielnică atât agriculturii, cât și proiectelor imobiliare. E, de altfel, o zonă puternic populată încă din antichitate. Arheologii au descoperit urme ale fermelor romane, numite vilae rustica. Dacă nu mai erau aleși în funcții publice, romanii se retrăgeau la fermele lor și nu ezitau să pună mâna pe plug. Aleșii noștri tânjesc ca după expirarea mandatului să ajungă ambasadori!

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016