De obicei, purtătorii de cojoace și bituști au zdrăngănit tălăngile batalilor în fața Guvernului, unde se luau decizii neagreate la stânele României. De data asta, și vorbim de 15 decembrie 2015, oierii au lăsat Guvernul în pace și s-au năpustit, ca la urs, la Parlament, instituția care a ticluit și a votat controversata lege a vânătorii (Legea 149/2015), în numele căreia amatorii de plăceri cinegetice au împușcat câini de la turme.
O prevedere a acestei legi interzice pășunatul peste iarnă până prin aprilie, impunând așadar o stabulație frustrantă oierilor obișnuiți să-și poarte turmele pe imașuri și în anotimpul rece.
Mesaje tranșante
Sosiți cu zeci de autocare din toate județele patriei, oierii s-au dus inițial în Parcul Izvor, având sub ochi Palatul Parlamentului. De acolo, în jurul orei 11, au plecat spre latura sudică a clădirii și au intrat în curtea largă, cât să pășunezi vreo câteva sute de oi. Jandarmii au fost însă mobilizați în număr destul de mare ca să facă față celor aproximativ trei mii de protestatari. Practic, au format un cordon care a împiedicat oierii să înainteze spre clădire. Drumul a fost blocat și de șapte jandarmi călări. Așadar, un protest masiv, cu strigăte și cu multe pancarte. Un grup din Osoi, județul Cluj, cerea ferm: ”Vrem animale, nu ajutoare sociale”. Sindicatul Național al Crescătorilor de Caprine și Ovine din România (SNCCOR), filiala Neamț, fredona cam același refren: ”Vrem să muncim, nu să cerșim”. Alte mesaje trimiteau explicit la legea vânătorii: ”Ați terminat treburile țării, v-a rămas numai număratul câinilor din stâne”. Pe altă pancartă sta scris: ”Cetățean de rangul 2, dacă ești cioban la oi/ Dacă pușca-n mână o ai, atunci rangul 1 îl ai”. Câte un ”huoooo!” slobozit din rărunchii nemulțumiților reverbera constant în aer și se izbea de ferestrele uriașe ale Parlamentului. Pentru aleșii neamului, unii votați cu siguranță și de către oieri, mesajul a fost unul frust, bine țintit: ”Hoții!” Strigătele au fost însoțite de zgomotul tălăngilor, de fluierături, de sunete de trompetă. Ba a fost adus și un taraf, care a susținut muzical, cu piese din repertoriul păstoresc, revendicările oierilor.
Abuzuri cu arma în mână
I-am întrebat pe câțiva dintre oierii strânși să protesteze sub ferestrele Parlamentului dacă le-au fost împușcați câinii responsabili cu paza turmei.
Constantin Năstăsescu, președintele Asociației Crescătorilor de Animale din {uici, jud. Argeș, mi-a spus că i-au împușcat un câine la Morărești, pe la sfârșitul lunii noiembrie. Oile pășteau pe un izlaz privat, cu o suprafață de 60 ha. ”Eram acolo, au venit și au tras cu alice”, povestește fermierul. Oierul nu i-a identificat pe atacatori.
Cosmin Achim, un oier din Băița de sub Codru, jud. Maramureș, susține că i-au fost împușcați doi câini: ”Oile erau pe proprietate personală. Au venit unii cu puștile pe la miezul nopții și au tras fără să ne avertizeze. Au venit cu mașini de teren și au tras ca în Kosovo”. Altădată, șeful de post i-a amendat cu 500 de lei. Vasile Crișan, din aceeași comună, afirmă că ”primarul și viceprimarul sunt vânători”. Un alt oier intervine cu năduf: ”Ăștia care stau pe scaune sunt plătiți de noi”. Darius Mucea, de loc din Câmpeni, jud. Alba, mă asigură că vânătorii i-au împușcat un câine lângă {iria, unde oierul îngrijește cu fratele său o turmă de câteva sute de oi. ”Câinele meu avea jujeu și tot or tras”, punctează omul.
Reiese, așadar, din spusele oierilor, că posesorii de arme de vânătoare au săvârșit abuzuri pe izlazurile pășunate de turmele de oi. Nici o lege nu dă dreptul posesorilor de arme de vânătoare să tragă în câinii ciobanilor. Un câine de la turmă nu poate fi confundat cu un câine hoinar. Cum poate dovedi un vânător că un câine ciobănesc este hoinar, dacă acel câine se află la datorie, lângă stăpânul său? Necunoașterea legii, dar și reaua-voință, dacă nu cumva umflarea mușchilor de către unii care s-au trezit vânători peste noapte, toate acestea au dus la uciderea unor câini de la turme și, în final, la un grad de revoltă atât de ridicat, încât, uite, oierii s-au mobilizat și au venit în număr mare la București, să protesteze sub ferestrele Parlamentului. Deasupra mulțimii revoltate s-au ivit pancarte cu medalioane de câini ciobănești, pe care scria: ”Nu facem ca voi, să lăsăm lupul la oi”, ”Vă apăr viața și hrana, de ce mă împușcați?”, ”Am dreptul la viață, nu mă împușcați”.
Legea 149/2015 a adus o altă reglementare: fermierii nu mai au voie să scoată oile la pășunat între 6 decembrie și 24 aprilie ( art. 23, alin. 1, lit. c ). Asta i-a scos din „țâțâni” pe oierii obișnuiți de veacuri să mâne turmele pe pășuni și în sezonul rece. ”Țurcana noastră nu poate fi ținută în stabulație”, s-a indignat fermierul Constantin Năstăsescu. ”Are firul de lână de 30-35 de cm”, a argumentat oierul. Un alt fermier completează: ”Unde să țin oile acum în stabulație? E cald, vor la pășune”.
Politică și vânătoare
Cine au fost inițiatorii proiectului legislativ care în final a fost votat, promulgat și publicat în Monitorul Oficial sub denumirea de Legea 149/2015? Potrivit hotnews.ro, care citează un document al AGVPS, parlamentarii care au elaborat proiectul de lege au fost: Ioan Chelaru, Ion Rotaru, Florin Iordache, Atilla Kelemen, Angel Talvar, Vlase Gabriel, Aurel Vlădoiu, Ion Mocioalcă, Florin Pâslaru și Bogdan Ciucă. Dintre aceștia, doi sunt vicepreședinți ai Asociației Generale a Vânătorilor. E vorba de Florin Iordache și Atilla Kelemen. Președintele asociației este guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Numeroși parlamentari sunt posesori de arme de vânătoare. Politica merge mână în mână cu vânătoarea. Cei care s-au obișnuit să vâneze funcții publice au trecut și la vânătoarea de animale sălbatice. Am avut un prim-ministru ahtiat după plăceri vânătorești.
Pe de altă parte, stimulentele financiare acordate crescătorilor de animale au condus în timp la o creștere considerabilă a efectivelor de ovine. Peste zece milioane de oi pasc într-o țară considerată un rai al vânătorilor. Inevitabil, cele două lumi au intrat în coliziune. Legea 149/2015 este forma juridică a unei lupte tacite între fermieri și vânători. Unii au reușit să impună o lege favorabilă activității cinegetice, dar cu destule restricții pentru activitatea zootehnică, ceilalți s-au mobilizat și au venit la București să-și strige revolta la Parlament. Prin primăvară, deputatul Florin Iordache, unul dintre principalii inițiatori promitea într-o perfectă limbă de lemn că ”prin aceste modificări, vă propunem o exprimare mai directă, o asigurare mai bună a protecției și eficiență a speciilor cinegetice, o asigurare a unei responsabilități mai mari a vânătorilor, desfășurarea activității de vânătoare într-un cadru unitar organizat național și internațional, creșterea gradului de ordine și disciplină…”. Oierii au cunoscut pe pielea lor efectele legii. Uitate sunt versurile unui cântec din Ardeal: ”Pușca și cureaua lată/ Bine mai era odată”. Binele acela pare că s-a dus. Pe vremuri, oierii și vânătorii nu se strâmtorau reciproc. Acum o fac. Dovadă protestul masiv din Capitală.
CE A SUSPENDAT GUVERNUL?
În ședința din 16 decembrie 2015, adică în ziua imediat următoare protestului, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) și k) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. De ce din legea 407/2006 și nu din legea 149/2015 care i-a adus pe oieri la București? Art. 23 la alin. (1) lit. c din vechea lege spune așa: ”Este interzisă tulburarea liniștii faunei de interes cinegetic în perioadele de înmulțire și de creștere a puilor”. Asta a suspendat OUG din 16 decembrie 2015, nu interzicerea de a pășuna între 6 decembrie și 24 aprilie, interdicție prevăzută la art. 23, alin. (1), lit. c. din legea 149/2015. Din două una. E o eroare ori o inducere în eroare. Vestea bună e că, până în 26 aprilie 2015, oierii pot ține pe lângă turme câți dulăi își doresc.
DEFINIȚIA CÂINELUI HOINAR
Legea 149/2015 completează și modifică o lege mai veche, și anume Legea 407/2006. Referitor la numărul câinilor, noua lege nu a schimbat nimic. E tot ca înainte: nu mai mult de un câine la șes, doi la deal și trei la munte. Noutatea o reprezintă aplicarea unor amenzi. Astfel, potrivit art. 48, fermierii sunt pasibili să scoată din chimir de la 500 până la 1500 de lei dacă țin mai mulți câini pe lângă turmă. Banii ca banii, dar oierii acuză că vânătorii sau cine o fi venit la ceas de noapte nu au ezitat să împuște câinii! Există în vechea lege un articol, e vorba de art. 19, care, la alin. 3, dă dreptul vânătorilor și personalului de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare să împuște fără restricții și fără obligarea la despăgubiri ”pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari găsiți pe suprafețele fondurilor de vânătoare”. Fapta, precizează legea, nu constituie infracțiune. Legea nouă nu modifică această prevedere, așa că a rămas valabilă. Deci, liber la împușcat pisici și câini sălbăticiți sau hoinari, nimeriți pe terenul fondurilor.
Ce este, în definiția legiuitorului, un câine hoinar? Curios lucru, în 2006 parlamentarii nu s-au sinchisit să dea o definiție câinelui hoinar, deși la art. 19 au permis vânătorilor să-l împuște. Parlamentarii care au forjat noua lege votată în 2015 au găsit că e necesar să definească maidanezii pripășiți prin fondurile de vânătoare. Un câine hoinar este, conform Legii 149/2015, art. 1, lit. f, un ”câine găsit liber în fondul cinegetic, care nu face parte din categoria câinilor de vânătoare și nu poartă semn distinct care să ateste acest fapt, al cărui stăpân nu poate fi identificat la acel moment”. Cum poate fi identificat stăpânul unui câine la acel moment? Arată buletinul vânătorilor? Se jură pe ce are mai sfânt că el este stăpânul câinelui? Zelul legiuitorilor s-a oprit aici, în această formulare ambiguă.
Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016
