Pentru această sete de informaţii, atât a fermierilor, cât şi a procesatorilor şi a comercianţilor, dar şi a publicului larg, Uniunea Europeană a înfiinţat Observatoare ale pieţei agro-alimentare. Acestea sunt în număr de cinci: Observatorul laptelui, al cărnii, al zahărului, al cerealelor şi al vinurilor.

Laptele cu cel mai bun preţ din UE
Preţul mediu al laptelui crud în luna iulie a fost, la nivelul UE, de 33,5 euro/100 kg, în timp ce în România valora 28,24 euro/100 kg. În graficul publicat pe site-ul Comisiei Europene este luată în calcul cantitatea totală de lapte obţinută pe teritoriul unui stat membru, indiferent de sursa laptelui: ferme de vaci, de oi, de capre sau de bivoliţe.
Preţuri mici au fost oferite şi fermierilor din Lituania şi Letonia: 25,83 euro/100 kg, respectiv 28,57 euro/100 kg. Un preţ mediu sub 30 de euro/100 kg mai primesc fermierii din Ungaria şi din Bulgaria. Cel mai mare preţ mediu a fost înregistrat în Cipru: 57,01 euro/100 kg, urmat de cel din Malta – 50,55 euro/100 kg. În cele mai multe state membre, preţul mediu variază între 30 şi 40 de euro/100 kg, cu precizarea că în puţine state depăşeşte 35 de euro/100 kg. În Germania, de pildă, preţul este de 32,93 de euro/100 kg.
România este singura ţară europeană unde preţul mediu al laptelui a rămas stabil, în comparaţie cu iulie 2018. În Danemarca, în schimb, preţul a scăzut cu 8%, ajungând în iulie 2019 la 32,93 euro/100 kg. În Italia, preţul mediu al laptelui a crescut cu 11%, cea mai mare creştere din UE, ajungând în iulie 2019 la 39,16 euro/100 kg.

Piaţa cărnii
Sunt monitorizate două specii: bovinele şi suinele. Date despre preţul cărnii de vită în România şi în celelalte ţări europene am oferit în articolul ”Preţuri şi proteste în UE”, publicat în numărul trecut al revistei Ferma. Informaţii relevante am descoperit în Observatorul cărnii privind exporturile de bovine vii, de carne de vită (proaspătă, refrigerată, congelată) şi organe şi grăsimi de vită. Cantitativ, exporturile româneşti de bovine de rasă pură au totalizat, în primele şase luni ale anului trecut, 1530 de tone, iar în primele şase luni ale acestui an au scăzut la numai 77 de tone. În 2018, în aceeaşi perioadă, exporturile de carne de vită congelată au însumat 126 de tone. Anul acesta, în perioada ianuarie – iunie, România a vândut doar 39 de tone. Exportul de organe de vită, atât proaspete, cât şi congelate, a scăzut de la 153 de tone, la 117 tone. Vânzarea pe piaţa externă a cărnii de vită conservate a regresat de la 108 tone, la numai 17 tone.
O creştere uşoară a înregistrat vânzarea altor categorii de bovine vii, de la 18.417 tone, la 20.606 tone. La nivelul Uniunii Europene, au fost înregistrate, de asemenea, regrese: cu 21% la categoria bovine de reproducţie de rasă pură; cu 10,2% la alte categorii de bovine; cu 22% la vânzările de carne proaspătă şi refrigerată; cu 26% la exportul de carne sărată, afumată sau uscată. A crescut cu 64% exportul de grăsimi de vită, cu 54% exportul de carne congelată şi cu aproape 20% vânzarea de organe de vită sărate, afumate sau uscate. Cele mai mari cantităţi de carne congelată au vândut irlandezii, 18.875 de tone, şi olandezii, 7347 tone.

Articol publicat în revista Ferma nr. 17/244 (ediţia 1-14 octombrie 2019)